Trenurile moldovenești, cu viteza melcului, înainte! Tofilat: Avem nevoie de locomotive și vagoane

Din cauza fluxului mare de camioane, punctele de trecere ale frontierei dintre Republica Moldova și Ucraina au fost timp de două luni supraaglomerate. O soluție ar fi transportul feroviar, însă rămâne o soluție de viitor.

„Astăzi, în cel mai bun caz, putem asigura trei trenuri ucrainene pe zi, prin punctul de intrare de la nord, din Ocnița. Dacă vom depune eforturile de care vorbim vom fi capabili să asigurăm nouă trenuri pe zi”, susține directorul CFM, Sergiu Tofilat într-un interviu pentru Deutsche Welle.

Tofilat spune nu există probleme la transportul feroviar, dar „cel mai problematic aspect, actualmente, este legat de capacitatea noastră de tracțiune, numărul de locomotive și de personal, ca și de capacitatea de prelucrare a porturilor, pentru că portul din Constanța e supraaglomerat, la Reni sunt vagoane în așteptare, dar și la Galați și Giurgiulești”.

Directorul CFM spune că întreprinderea are nevoie de investiții pentru a putea fi pusă pe picioare și a majora traficul feroviar.

„Liniile feroviare nu sunt în cea mai bună stare. Haideți să ne imaginăm un drum care nu a fost reparat timp de 30 de ani decât cosmetic. Așa e și la calea ferată. E vorba de linii de așteptare și sortare, pentru a permite asigurarea logisticii necesare pe diferite tronsoane. Avem nevoie de locomotive, atât de manevră, care vor lucra în stații cu aceste cuplări și decuplări, dar și de locomotive de linii, care trag o cantitate sporită de marfă. De asemenea, avem nevoie de personal operațional, care nu va fi suficient, deoarece avem capacitate insuficientă pentru transportarea unor volume atât de mari”, a puunctat Tofilat.

Compania intenționează să reabiliteze mai mult tronsoane de cale ferată, ,pentru a crește inclusiv voteza de circulație.

„Discutăm cu guvernul Franței ca să reabilităm sectorul Ungheni-Chișinău, ca să îl avem finalizat în 2-3 ani. Următorul plan pe infrastructură este discuția cu organismele financiare internaționale pe trei tronsoane principale de la nordul țării, care va fi un proiect mai scump. Pe partea de material rulant, momentan suntem în discuții avansate cu autoritățile din Polonia și furnizorii de acolo pentru a asambla 1000 de vagoane cerealiere și sper că în 2023 vom avea aceste vagoane, fapt ce va permite rezolvarea unor probleme din sectorul agricol”, a mai spus Tofilat.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#vagoane #trenuri #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.