Ucraina afirmă că este alături de Moldova, pe fondul ameninţărilor din partea Moscovei

Ucraina este alături de Republica Moldova pe fondul ameninţărilor venite din partea Moscovei, a declarat ministrul de externe Dmytro Kuleba, citat de The Guardian.

„Suntem alături de poporul şi guvernul Moldovei prietene pe fondul ameninţărilor reînnoite venite de la Moscova. Tot ce i-a mai rămas Rusiei este să scuipe ameninţări la adresa altor state, după decenii de politici eşuate bazate pe agresiune, coerciţie şi lipsă de respect. Acest lucru nu face decât să arate slăbiciunea Rusiei”, a scris Dmytro Kuleba pe Twitter.

Declaraţia vine după ce Kremlinul a anunţat vineri că speră ca relaţiile dintre Ucraina şi Republica Moldova cu Moscova să nu se deterioreze şi mai mult după ce acestea au fost acceptate ca şi candidaţi la aderarea în Uniunea Europeană.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat că decizia blocului a fost „bineînţeles, o chestiune internă europeană”, a relatat Moscow Times. „Este foarte important pentru noi ca toate aceste procese să nu ne aducă mai multe probleme şi mai multe probleme în relaţiile ţărilor menţionate cu noi”, a spus el.

#amenințări Rusia #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.