Ucraina începe să trimită fermierii pe front. Imaginile din satelit arată că nu s-a mai recoltat tot terenul arat

Eforturile de mobilizare din Ucraina încep în cele din urmă să lovească și sectorul agricol, crucial pentru veniturile țării vecine. Peste 31.000 de ucraineni au murit până acum apărându-și țara de invazia rusă, astfel că și alte sectoare cheie ale economiei ar putea avea în curând probleme cu forța de muncă.

Poreclită în occident „coșul de pâine al Europei”, Ucraina are un rol crucial în stocurile alimentare globale. Înainte de invazia Rusiei, agricultura din țara vecină contribuia anual 11% din PIB.

După mobilizările din 2022 și 2023, a venit rândul fermierilor să meargă pe front, iar acest lucru ar putea avea un impact major asupra finanțelor Ucrainei. Lucrătorii din agricultură, obișnuiți cu folosirea echipamentelor grele, ar putea fi soldați buni, dar operațiunile de semănare din acest an vor suferi.

În 2023, în jur de 9% din terenul arat din Ucraina nu a mai fost și recoltat, potrivit unei analize a imaginilor din satelit, citată de Bloomberg. Procentul ar putea crește semnificativ în 2024.

Exporturile de grâne din Ucraina au fost în ultimele luni o sursă de conflict în cadrul Uniunii Europene, dar dacă veniturile țării vecine scad simțitor în acest an, și eforturile de apărare militară vor suferi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#front #Cereale #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să piardă populație, în timp ce salariile, veniturile și speranța de viață sunt în creștere, potrivit breviarului statistic „Moldova în cifre 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică.

Potrivit documentului, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a ajuns la începutul anului 2026 la 2,36 milioane de persoane, cu aproape 23 de mii mai puțin decât cu un an înainte. Scăderea este cauzată atât de sporul natural negativ, cât și de continuarea migrației externe. În 2025, numărul deceselor l-a depășit pe cel al nașterilor cu aproximativ 10 mii de persoane, iar migrația netă a rămas negativă, țara pierzând încă 13 mii de locuitori prin emigrare.

Datele arată și o îmbătrânire accelerată a populației. Ponderea persoanelor cu vârsta între 60 și 79 de ani a crescut la 23,6% din totalul populației, în timp ce categoria persoanelor de vârstă activă continuă să se reducă.

În același timp, natalitatea continuă să scadă. În anul 2025 s-au născut doar 22,1 mii de copii, cu 6,6% mai puțini decât în anul precedent. Totodată, rata fertilității a coborât la 1,68 copii per femeie, sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor.

Pe fundalul declinului demografic, economia a înregistrat unele evoluții pozitive. Salariul mediu lunar brut a ajuns la 15.472 de lei în 2025, în creștere cu 9,8% față de anul precedent. Totuși, după ajustarea cu inflația, creșterea reală a fost de doar 1,9%.

Cele mai mari salarii continuă să fie în sectorul IT, unde media a depășit 35,7 mii de lei lunar, urmat de sectorul financiar, cu peste 28,4 mii de lei. La polul opus se află agricultura, unde salariul mediu a fost de aproximativ 10,2 mii de lei.

Un alt aspect care atrage atenția este diferența dintre mediul urban și cel rural. Venitul disponibil mediu al unei persoane din orașe a fost de 7.411 lei pe lună, față de doar 4.326 lei în sate. Astfel, locuitorii din mediul urban au avut venituri cu peste 70% mai mari decât cei din mediul rural.

Breviarul relevă și dependența continuă a gospodăriilor de banii trimiși de rudele din străinătate. Transferurile din afara țării au reprezentat 7,2% din veniturile totale ale populației, iar în mediul rural această pondere a fost și mai mare.

În ceea ce privește prețurile, inflația anuală a ajuns la 6,8%, principalul factor fiind majorarea cu 48% a tarifelor la energia electrică. Potrivit BNS, doar scumpirea energiei electrice a contribuit cu 1,7 puncte procentuale la inflația totală din 2025.