Ucraina începe să trimită fermierii pe front. Imaginile din satelit arată că nu s-a mai recoltat tot terenul arat

Eforturile de mobilizare din Ucraina încep în cele din urmă să lovească și sectorul agricol, crucial pentru veniturile țării vecine. Peste 31.000 de ucraineni au murit până acum apărându-și țara de invazia rusă, astfel că și alte sectoare cheie ale economiei ar putea avea în curând probleme cu forța de muncă.

Poreclită în occident „coșul de pâine al Europei”, Ucraina are un rol crucial în stocurile alimentare globale. Înainte de invazia Rusiei, agricultura din țara vecină contribuia anual 11% din PIB.

După mobilizările din 2022 și 2023, a venit rândul fermierilor să meargă pe front, iar acest lucru ar putea avea un impact major asupra finanțelor Ucrainei. Lucrătorii din agricultură, obișnuiți cu folosirea echipamentelor grele, ar putea fi soldați buni, dar operațiunile de semănare din acest an vor suferi.

În 2023, în jur de 9% din terenul arat din Ucraina nu a mai fost și recoltat, potrivit unei analize a imaginilor din satelit, citată de Bloomberg. Procentul ar putea crește semnificativ în 2024.

Exporturile de grâne din Ucraina au fost în ultimele luni o sursă de conflict în cadrul Uniunii Europene, dar dacă veniturile țării vecine scad simțitor în acest an, și eforturile de apărare militară vor suferi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#front #Cereale #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.