UE a luat măsuri de precauţie în cazul unei întreruperi bruşte a aprovizionării cu gaze din Rusia

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE a luat măsuri de precauţie extinse în cazul unei întreruperi bruşte a aprovizionării cu gaze din Rusia.

În ultimele luni, Comisia Europeană a discutat cu exportatori importanţi de gaze naturale lichefiate, cum ar fi Statele Unite, Qatar şi Egipt, pentru ca aceştia să îşi sporească livrările către Uniune, a spus von der Leyen, transmite dpa, citată de Agerpres.

Au avut loc, de asemenea, negocieri cu importatori cheie de gaze naturale lichefiate, precum Japonia şi Coreea de Sud, pentru ca aceştia să îşi pune propriile comenzi la dispoziţia UE. Transportul de gaz lichefiat din Qatar ar putea fi redirecţionat spre Europa în loc de Japonia, de exemplu.

Ca urmare a acestor eforturi, UE a importat o cantitate record de gaz lichefiat în luna ianuarie, aproximativ 10 trilioane de metri cubi, a spus von der Leyen.

De asemenea, benefic în situaţia actuală, a mai spus von der Leyen, este şi faptul că UE şi-a extins reţeaua de conducte şi a crescut capacitatea terminalelor de gaze naturale lichefiate după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014.

„Modelele noastre arată acum că avem tendinţa de a fi în siguranţă în cazul unei reduceri a aprovizionării sau a scăderii în continuare a livrărilor de gaze de către Gazprom”, a spus von der Leyen.

În cazul întreruperii totale a aprovizionării vor trebui totuşi adoptate măsuri de urgenţă, a spus ea.

UE este foarte dependentă de gazul rusesc. O reducere a livrărilor de către Rusia ca represalii pentru sancţiunile impuse de Occident în criza ucraineană ar putea, prin urmare, să afecteze puternic statele membre.

În prezent, UE se bazează pe gaz pentru puţin sub un sfert din necesarul de energie, iar 90% din aprovizionarea cu gaze a Uniunii provine în prezent din Rusia, a spus von der Leyen. Aproximativ 40% din importuri sunt furnizate de Gazprom.

Criza din Ucraina implică un „risc clar” de reducere a gazelor ruseşti către UE, a spus von der Leyen. Totuşi, a adăugat ea, primăvara nu este departe, iar creşterea temperaturilor ar însemna o scădere a cererii de energie pentru încălzire şi relaxarea situaţiei.

În cazul unei agresiuni militare împotriva Ucrainei, preşedinta Comisiei Europene a ameninţat din nou cu represalii rapide sub formă de sancţiuni.”Am muncit din greu pentru a putea oferi un răspuns comun cu partenerii noştri în câteva zile”, a spus von der Leyen.

#gaz #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.

#157 milioane euro #tranșă pentru reforme #UE