UE anunță un ajutor financiar de 800 de milioane de euro pentru Ucraina și Republica Moldova

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a anunțat luni, 7 martie, un ajutor umanitar imediat de 100 de milioane de euro pentru Ucraina şi Republica Moldova.

În plus, Banca Europeană de Investiţii va ”reorienta” 700 de milioane de euro pentru susţinerea cu lichidităţi a economiei Ucrainei.
”Armata rusă îşi continuă ofensiva în Ucraina, numărul civililor ucişi creşte de la o zi la alta şi are loc un proces sistematic de distrugere a infrastructurii nu doar militare, ci şi civile. Asta a dus la creşterea numărului de refugiaţi, care a ajuns la aproximativ 1,6 milioane. Vedeţi cu ce viteză creşte numărul refugiaţilor şi ne temem – şi este o estimare rezonabilă – că cifra va ajunge la cinci milioane de persoane.

De la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial nu a mai existat o mişcare de refugiaţi atât de mare şi care să aibă loc atât de repede. Această cantitate enormă de oameni care îşi părăsesc ţara pentru a scăpa de război vor trebui primiţi de către ţările europene. Sunt estimări conform cărora peste 18 milioane de persoane vor fi atinse de conflict în interiorul Ucrainei. Am discutat despre o reacţie la această situaţie, am identificat sursa pentru aproape 100 de milioane de euro pentru un ajutor umanitar imediat către partenerii noştri în Ucraina şi Moldova”, a declarat Josep Borrell, luni după-amiază, într-o conferinţă de presă la finalul unei reuniuni informale a miniştrilor dezvoltării din UE.

#ajutor #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.