Balenciaga și-a dedicat colecția de la Săptămâna Modei de la Paris Ucrainei

07 Mart. 2022, 18:06
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
07 Mart. 2022, 18:06 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Directorul de creaţie al Balenciaga, Demna Gvasalia, de origine georgiană, a dedicat prezentarea colecţiei de toamnă-iarnă a celebrei case de modă din cadrul Săptămânii Modei de la Paris, tragediei din Ucraina. În cadrul show-ului în modelele au defilat pe un podium înzăpezit în condiţii care simulau o furtună de zăpadă, transmite Reuters.

Invitaţii au fost întâmpinaţi cu tricouri cu steagul ucrainean şi cu o notă care explica că războiul a declanşat suferinţa traumei trăite de designer din 1993, când „acelaşi lucru s-a întâmplat în ţara mea natală şi am devenit un refugiat pentru totdeauna”, după cum a povestit acesta.

Designerul spune că acest război a declanşat suferinţa traumei trăite  în 1993, când același lucru s-a întâmplat în țara lui și a devenit „refugiat pentru totdeauna”.

„Noi, ca brand, trebuie să facem ceva… şi cum nu putem lua arme şi merge să luptăm acolo, ne putem folosi vocile”, a declarat Gvasalia pentru Reuters într-un interviu acordat după defilarea din cadrul Săptămânei Modei de la Paris.

Finnd un designer influent, Gvasalia a jucat un rol central în ascensiunea stilurilor de îmbrăcăminte streetwear, fiind cunoscut pentru defilările sale îndrăzneţe.

Designerul a povestit că a petrecut doi ani în Ucraina după războiul din Georgia, unde are încă familie, înainte de a se stabili în Germania.

„Când treci printr-un război, nu uiţi niciodată acest lucru”, a declarat creatorul de modă, a cărui limbă maternă este rusa.

La începutul acestei săptămâni, de pe feed-ul contului de Instagram al Balenciaga – care numără 12,8 milioane de urmăritori – au fost şterse toate imaginile, fiind lăsată doar imaginea steagului ucrainean alături de explicaţia că platforma va fi folosită doar pentru a transmite informaţii despre situaţia din Ucraina.

Kering, grupul care deţine Balenciaga, a anunţat vineri suspendarea operaţiunilor sale din Rusia, închizând temporar cele două magazine pe care le deţine în această ţară.

 

 

24 Sept. 2026, 16:19
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 16:19 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețul gazelor naturale în Europa a revenit pe o traiectorie de creștere, iar dinamica ultimelor luni începe să amintească de criza energetică din 2022, susține economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit calculelor sale, în decembrie 2025 prețul mediu european al gazelor era de aproximativ 6,1 lei pentru un metru cub, iar în septembrie 2026 media lunară ar putea ajunge la circa 16,3 lei/metrul cub. Asta înseamnă o creștere de aproximativ 2,7 ori în doar nouă luni.

Scumpirea s-a acutizat în ultimele luni. De la 9,5 lei/metrul cub în iunie, la 11,3 lei în iulie, 13,2 lei în august și aproximativ 16,3 lei în septembrie. Față de luna iunie, creșterea depășește 70%.

Ioniță spune însă că actuala evoluție a pieței readuce în discuție un paradox al crizei energetice din 2022.

În acel an, prețul mediu european al gazelor a fost de circa 27,8 lei/metrul cub, în timp ce Republica Moldova a procurat gazul, în medie, cu aproximativ 15,2 lei/metrul cub. Diferența favorabilă Moldovei a fost astfel de circa 12,6 lei/metrul cub.

În trimestrul III din 2022, când prețul european a urcat la aproximativ 40,7 lei/metrul cub, costul mediu suportat de Moldova era de circa 29,9 lei/metrul cub, cu aproape 10,8 lei sub benchmarkul european.

„Exact în momentul în care Europa traversa cea mai severă criză a gazelor, formula de achiziție a Moldovei a amortizat o parte importantă a șocului european”, explică economistul.

Situația s-a inversat însă în 2023. Prețul mediu european a coborât la aproximativ 8,7 lei/metrul cub, în timp ce costul mediu al gazului pentru Moldova a rămas la circa 14,6 lei/metrul cub. Astfel, de la un avantaj de 12,6 lei/metrul cub în 2022 s-a trecut la un dezavantaj de aproximativ 5,9 lei/metrul cub în 2023.

Explicația, potrivit lui Ioniță, ține de gazele cumpărate și stocate în perioada prețurilor ridicate. Între mai 2022 și ianuarie 2023, Energocom a procurat aproximativ 600 milioane m³ de gaze la un preț mediu ponderat de 88,21 euro/MWh, echivalentul a circa 929 euro pentru mia de metri cubi, iar o parte importantă a acestor volume a fost depozitată.

Când piața europeană a început să se ieftinească, în stocuri au rămas gaze cumpărate la prețurile ridicate din perioada crizei. Astfel, consumatorii moldoveni au continuat să resimtă în 2023–2024 costul achizițiilor făcute anterior.

Ioniță atrage atenția că simpla comparație dintre prețul de achiziție și evoluția ulterioară a pieței nu este suficientă pentru a demonstra dacă o tranzacție a fost bună sau rea.

„Contează când ai cumpărat, pentru ce perioadă, la ce benchmark disponibil în ziua achiziției și cât din acel gaz a fost consumat imediat sau depozitat”, susține economistul.

În opinia sa, lecția din perioada 2022–2024 devine din nou relevantă în 2026. Piața europeană este încă departe de maximele din 2022, însă ritmul actual de creștere face ca strategia de achiziție și administrarea stocurilor să redevină esențiale.

„Acesta este paradoxul anului 2022: anul asociat cu cele mai mari probleme ale gazelor a fost, în comparație cu piața europeană, anul în care Moldova a beneficiat de cea mai mare diferență favorabilă de preț”, conchide Ioniță.