UE va include probabil gazele naturale şi proiectele din domeniul energiei nucleare pe lista investițiilor „verzi”

20 Dec. 2021, 13:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Dec. 2021, 13:29 // Actual //  bani.md

Uniunea Europeană va include probabil gazele naturale şi proiectele din domeniul energiei nucleare pe lista investiţiilor „verzi”, care va fi prezentată la mijlocul lunii ianuarie, a anunţat Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă, într-un interviu acordat publicaţiei germane Die Welt, transmite Bloomberg, citat de agerpres.

Gazele naturale nu sunt „o sursă ideală de energie” dar sunt mai bune decât cărbunele. „Dacă nu dorim energie nucleară, va trebui să fim pragmatici şi nu ne permitem o încăpăţânare ideologică”, a explicat oficialul european.

Acesta a adăugat: „Energia atomică şi gazele naturale ne vor ajuta să ne îndeplinim obiectivele climatice. De aceea, Comisia Europeană se va baza pe gazele naturale şi energia nucleară la prezentarea taxonomiei”.

Uniunea Europeană este pe punctul de a finaliza partea de climă din taxonomia sa privind finanţarea sustenabilă, o reglementare inovatoare care vizează direcţionarea capitalului privat dinspre activităţile economice poluante spre cele pe care UE le consideră a fi prietenoase cu mediul.

UE şi-a propus o reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, pentru a ajunge la neutralitate climatică până în 2050.

Franţa, ţară care îşi asigură 70% din electricitate din centrale nucleare, este unul din cei mai importanţi susţinători ai energiei nucleare şi susţine că emisiile reduse de CO2 ale centralelor nucleare fac acest tip de energie crucial pentru tranziţia la energia verde. Însă Germania şi alte state se opun şi au început deja să îşi închidă propriile lor centrale nucleare.

Gazele naturale constituie un alt subiect care provoacă diviziuni între ţările care susţin că au nevoie de acest gen de combustibil pentru a putea renunţa la cărbunele mai poluant şi statele care susţin că acordarea etichetei de investiţii verzi pentru un combustibil fosil cum sunt gazele naturale afectează credibilitatea taxonomiei.

Taxonomia nu interzice investiţiile în activităţile care nu sunt etichetate drept „verzi” dar limitează această etichetă la acele activităţi considerate cu adevărat prietenoase cu mediul, în ideea de a direcţiona fondurile spre proiecte cu emisii reduse de carbon. Modul în care va fi conceput viitorul sistem european de clasificare a investiţiilor verzi este urmărit cu atenţie de investitorii din întreaga lume şi este posibil să atragă finanţare privată în valoare de mai multe miliarde de euro, finanţare care ar putea ajuta la tranziţia ecologică.

La mijlocul lunii octombrie, 10 state membre UE, inclusiv România, au cerut în mod public includerea energiei nucleare pe lista investiţiilor „verzi”. Toate ţările semnatare, în frunte cu Franţa, subliniază că avansul preţurilor la energie a scos în evidenţă importanţa reducerii dependenţei de terţele ţări, în cel mai scurt timp posibil. Energia nucleară este o sursă de energie accesibilă şi independentă şi ar trebui să fie inclusă pe lista investiţiilor „verzi” până la finele acestui an.

„Pentru a câştiga bătălia climatică, avem nevoie de energie nucleară. Pentru noi toţi, energia nucleară este un activ crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon”, se arată într-o declaraţie care a fost semnată în octombrie de reprezentanţii Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Bulgariei, Croaţiei, României şi Sloveniei.

16 Iun. 2026, 16:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Iun. 2026, 16:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!