Uleiul de măsline e cel mai furat produs în multe dintre supermarketurile spaniole

Uleiul de măsline este cel mai furat produs în multe dintre supermarketurile spaniole, bandele vizând „aurul lichid” în contextul în care preţurile au crescut brusc după seceta de anul trecut din sudul ţării, care a afectat recolta de măsline, transmite News.ro. Bande organizate de hoţi fură uleiul pentru a-l revinde ulterior, potrivit lui Ruben Navarro, şeful lanţului de supermarketuri Tu Super, care operează 30 de magazine în regiunea spaniolă Andaluzia. „Uleiul de măsline a devenit un produs ideal pentru ei „, spune el.

Este al doilea cel mai furat produs din toate supermarketurile din Spania, imediat după băuturile spirtoase. Şunca Iberico se află pe locul al treilea pe lista din sondaj.

Un litru de ulei extravirgin de înaltă calitate, care costa mai puţin de 5 euro în urmă cu patru ani, ajunge acum la 14 euro.

Spania este cel mai mare producător de ulei de măsline, iar familiile îl cumpără de obicei în vrac, pentru gătit.

Ca măsură de siguranţă, supermarketurile au început să lege între ele bidoanele mari de cinci litri cu ulei de măsline şi le-au ataşat de rafturi cu lacăte.

În unele magazine, sticlele de un litru sunt prevăzute cu etichete de securitate care trebuie să fie îndepărtate de către personal.

Jose Izquierdo, şef de vânzări al lanţului de supermarketuri Eroski, spune însă că hoţii folosesc dispozitive magnetice pentru a neutraliza mecanismele de siguranţă.

Uleiul de măsline este în prezent cel mai furat produs în supermarketurile din Aragon, Andaluzia, Castilla-La Mancha, Catalonia, Valencia, Madrid, Insulele Baleare şi Extremadura, potrivit companiei de securitate STC, care a realizat studiul în magazine.

Directorul de marketing al STC, Alejandro Alegre, a declarat că este neobişnuit să vezi un produs alimentar esenţial atât de sus pe lista furturilor. „Uleiul de măsline este singurul care ar putea fi considerat un produs de bază, celelalte sunt şunca iberică, brânzeturile maturate, lamele de ras şi alcoolul”, a declarat Alegre pentru Financial Times. Cultivatorii de măsline şi companiile care presează măslinele pentru a obţine ulei au fost, de asemenea, victimele unor jafuri, hoţii furând zeci de mii de litri de ulei, potrivit FT.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #masline #Spania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.