Uleiul de măsline e cel mai furat produs în multe dintre supermarketurile spaniole

Uleiul de măsline este cel mai furat produs în multe dintre supermarketurile spaniole, bandele vizând „aurul lichid” în contextul în care preţurile au crescut brusc după seceta de anul trecut din sudul ţării, care a afectat recolta de măsline, transmite News.ro. Bande organizate de hoţi fură uleiul pentru a-l revinde ulterior, potrivit lui Ruben Navarro, şeful lanţului de supermarketuri Tu Super, care operează 30 de magazine în regiunea spaniolă Andaluzia. „Uleiul de măsline a devenit un produs ideal pentru ei „, spune el.

Este al doilea cel mai furat produs din toate supermarketurile din Spania, imediat după băuturile spirtoase. Şunca Iberico se află pe locul al treilea pe lista din sondaj.

Un litru de ulei extravirgin de înaltă calitate, care costa mai puţin de 5 euro în urmă cu patru ani, ajunge acum la 14 euro.

Spania este cel mai mare producător de ulei de măsline, iar familiile îl cumpără de obicei în vrac, pentru gătit.

Ca măsură de siguranţă, supermarketurile au început să lege între ele bidoanele mari de cinci litri cu ulei de măsline şi le-au ataşat de rafturi cu lacăte.

În unele magazine, sticlele de un litru sunt prevăzute cu etichete de securitate care trebuie să fie îndepărtate de către personal.

Jose Izquierdo, şef de vânzări al lanţului de supermarketuri Eroski, spune însă că hoţii folosesc dispozitive magnetice pentru a neutraliza mecanismele de siguranţă.

Uleiul de măsline este în prezent cel mai furat produs în supermarketurile din Aragon, Andaluzia, Castilla-La Mancha, Catalonia, Valencia, Madrid, Insulele Baleare şi Extremadura, potrivit companiei de securitate STC, care a realizat studiul în magazine.

Directorul de marketing al STC, Alejandro Alegre, a declarat că este neobişnuit să vezi un produs alimentar esenţial atât de sus pe lista furturilor. „Uleiul de măsline este singurul care ar putea fi considerat un produs de bază, celelalte sunt şunca iberică, brânzeturile maturate, lamele de ras şi alcoolul”, a declarat Alegre pentru Financial Times. Cultivatorii de măsline şi companiile care presează măslinele pentru a obţine ulei au fost, de asemenea, victimele unor jafuri, hoţii furând zeci de mii de litri de ulei, potrivit FT.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #masline #Spania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.