ULTIMĂ ORĂ! SIS rămâne în subordinea Președenției. Legea adoptată de majoritatea PSRM-Șor-Pentru Moldova a fost anulată

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) rămâne în subordinea Președinției, după ce astăzi, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea aprobată de majoritatea parlamentară PSRM-Șor-Pentru Moldova la sfârșitul anului trecut, prin care s-a propus trecerea acestei instituții în jurisdicția Parlamentului, scrie Realitatea.md.

Amintim că, la 3 decembrie, 2020, deputații PSRM și cei ai Partidului Șor au votat în ambele lecturi un proiect de lege prin care au exclus din subordinea Președinției SIS-ul, după ce fostul președinte al țării Igor Dodon a pierdut alegerile prezidențiale în fața actualei șefe a statului, Maia Sandu.

Documentul a fost contestat la CCM de către PAS și Platforma DA, iar acțiunea legii a fost suspendată de către CCM până la examinarea cauzei în fond de către judecătorii constituționali.

Astăzi, judecătorii constituționali au decis că decizia este una neconstituțională, iar SIS-ul trebuie să rămână în subordinea Administrației Prezidențiale, întrucât, președintele țării, este comandantul suprem al forțelor armate, garant al securității, care trebuie să ia decizii radicale în situații de forță majoră, SIS având un rol prioritar în acest proces.

Decizia CCM este definitivă, nu se supune nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.

#anulare #SIS #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.