Ultima șansă, epuizată: Trebuiau 3 voturi să ajungă în Parlament. CC a respins solicitarea de renumărare a buletinelor

Curtea Constituțională (CCM) a respins astăzi solicitarea Partidului „Noua Opțiune Istorică” privind renumărarea voturilor exprimate la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent, depusă la 16 iulie curent la Comisia Electorală Centrală (CEC).

Având în vedere că potrivit prevederilor constituționale şi legale, Curtea Constituțională este competentă să confirme sau să infirme rezultatele votării, precum și să dispună renumărarea voturilor, dacă constată că există motive întemeiate care influențează rezultatele votării şi distribuirea mandatelor, Comisia Electorală Centrală a anexat această contestație la sesizarea referitoare la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate, depusă ieri la CCM, scrie Realitatea.md.

Cu privire la prima și a treia solicitare a Partidului „Noua Opțiune Istorică”, Curtea se va pronunța prin hotărârea de confirmare sau de infirmare a legalității alegerilor.

Cât ține de procedura de renumărare a buletinelor de vot din ziua alegerilor, Curtea reține că, potrivit articolului 65 alin. (3) din Codul electoral, în cazul în care nu sunt de acord cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către instanțele abilitate, concurenții electorali le pot solicita acestor instanțe să dispună renumărarea voturilor.

Partidul „Noua Opțiune Istorică” și-a motivat solicitarea de renumărare a voturilor prin faptul că, în noaptea de numărare a voturilor, din rezultatele preliminare electronice publicate de Comisia Electorală Centrală, rezulta că Partidul „Noua Opțiune Istorică” ar fi obținut 200 de voturi. Totuși, în ziua următoare, Comisia Electorală Centrală a anunțat că Partidul „Noua Opțiune Istorică” a obținut 197 de voturi.

Analizând afirmațiile concurentului electoral și documentele electorale prezentate de către CEC, Curtea a respins solicitarea privind renumărarea voturilor exprimate în alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, din motiv că, Partidul „Noua Opțiune Istorică” nu a prezentat probe care să demonstreze că au fost afectate rezultatele votării și distribuirea mandatelor.

#CC #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.