Ultima șansă, epuizată: Trebuiau 3 voturi să ajungă în Parlament. CC a respins solicitarea de renumărare a buletinelor

Curtea Constituțională (CCM) a respins astăzi solicitarea Partidului „Noua Opțiune Istorică” privind renumărarea voturilor exprimate la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent, depusă la 16 iulie curent la Comisia Electorală Centrală (CEC).

Având în vedere că potrivit prevederilor constituționale şi legale, Curtea Constituțională este competentă să confirme sau să infirme rezultatele votării, precum și să dispună renumărarea voturilor, dacă constată că există motive întemeiate care influențează rezultatele votării şi distribuirea mandatelor, Comisia Electorală Centrală a anexat această contestație la sesizarea referitoare la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate, depusă ieri la CCM, scrie Realitatea.md.

Cu privire la prima și a treia solicitare a Partidului „Noua Opțiune Istorică”, Curtea se va pronunța prin hotărârea de confirmare sau de infirmare a legalității alegerilor.

Cât ține de procedura de renumărare a buletinelor de vot din ziua alegerilor, Curtea reține că, potrivit articolului 65 alin. (3) din Codul electoral, în cazul în care nu sunt de acord cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către instanțele abilitate, concurenții electorali le pot solicita acestor instanțe să dispună renumărarea voturilor.

Partidul „Noua Opțiune Istorică” și-a motivat solicitarea de renumărare a voturilor prin faptul că, în noaptea de numărare a voturilor, din rezultatele preliminare electronice publicate de Comisia Electorală Centrală, rezulta că Partidul „Noua Opțiune Istorică” ar fi obținut 200 de voturi. Totuși, în ziua următoare, Comisia Electorală Centrală a anunțat că Partidul „Noua Opțiune Istorică” a obținut 197 de voturi.

Analizând afirmațiile concurentului electoral și documentele electorale prezentate de către CEC, Curtea a respins solicitarea privind renumărarea voturilor exprimate în alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, din motiv că, Partidul „Noua Opțiune Istorică” nu a prezentat probe care să demonstreze că au fost afectate rezultatele votării și distribuirea mandatelor.

#CC #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.