Ultimul cartuș al Rusiei în șantajul energetic: Moldova se pregătește pentru iarna finală de presiune de la Kremlin

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că această iarnă ar putea fi ultima în care Rusia mai poate folosi gazele naturale ca instrument de șantaj împotriva Republicii Moldova. „Aceasta este ultima iarnă când Kremlinul mai poate folosi acest cartuș,” a spus spicherul, subliniind că Moldova a luat măsuri semnificative pentru a-și diversifica sursele energetice și a-și consolida reziliența.

Potrivit lui Grosu, Rusia folosește de obicei presiunile energetice în perioadele reci ale anului sau înaintea campaniilor electorale, încercând astfel să influențeze deciziile guvernelor vizate. El a adăugat că „starea de urgență” declarată ar putea fi utilizată doar dacă riscul unei crize energetice se va concretiza.

Între timp, concernul rus Gazprom continuă să ceară Chișinăului achitarea unei datorii pretinse de peste 700 milioane de dolari pentru livrările de gaze pe rute alternative către regiunea transnistreană, după ce Ucraina a anunțat că nu va mai permite tranzitul gazelor rusești pe teritoriul său. Republica Moldova, însă, nu recunoaște această datorie, considerând-o nejustificată.

Moldova a făcut pași concreți pentru a-și reduce dependența de gazele rusești, explorând alternative și adoptând măsuri politice și economice pentru a asigura stabilitatea energetică. Declarațiile lui Grosu indică faptul că autoritățile sunt pregătite să facă față oricăror provocări în această iarnă, considerată una crucială în relațiile energetice cu Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grosu #șantaj #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.