Ultimul cartuș al Rusiei în șantajul energetic: Moldova se pregătește pentru iarna finală de presiune de la Kremlin

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că această iarnă ar putea fi ultima în care Rusia mai poate folosi gazele naturale ca instrument de șantaj împotriva Republicii Moldova. „Aceasta este ultima iarnă când Kremlinul mai poate folosi acest cartuș,” a spus spicherul, subliniind că Moldova a luat măsuri semnificative pentru a-și diversifica sursele energetice și a-și consolida reziliența.

Potrivit lui Grosu, Rusia folosește de obicei presiunile energetice în perioadele reci ale anului sau înaintea campaniilor electorale, încercând astfel să influențeze deciziile guvernelor vizate. El a adăugat că „starea de urgență” declarată ar putea fi utilizată doar dacă riscul unei crize energetice se va concretiza.

Între timp, concernul rus Gazprom continuă să ceară Chișinăului achitarea unei datorii pretinse de peste 700 milioane de dolari pentru livrările de gaze pe rute alternative către regiunea transnistreană, după ce Ucraina a anunțat că nu va mai permite tranzitul gazelor rusești pe teritoriul său. Republica Moldova, însă, nu recunoaște această datorie, considerând-o nejustificată.

Moldova a făcut pași concreți pentru a-și reduce dependența de gazele rusești, explorând alternative și adoptând măsuri politice și economice pentru a asigura stabilitatea energetică. Declarațiile lui Grosu indică faptul că autoritățile sunt pregătite să facă față oricăror provocări în această iarnă, considerată una crucială în relațiile energetice cu Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grosu #șantaj #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.