Ultimul pilon, montat la LEA Vulcănești–Chișinău: energizarea treptată se va face în următoarele 60 de zile

19 Nov. 2025, 10:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2025, 10:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Lucrările de construcție și instalare a Liniei Electrice Aeriene Vulcănești–Chișinău sunt aproape finalizate, fiind realizate în proporție de circa 99%. În prezent, este în lucru ultimul pilon și întinderea ultimului kilometru de conductor.

După încheierea construcției, se va realiza o energizare treptată care va dura până la 60 zile, în timpul căreia va fi inspectat în timp real comportamentul operațional al liniei, iar după validarea tuturor parametrilor, aceasta va fi dată în exploatare. Aceste proceduri sunt obligatorii în cazul infrastructurii critice, pentru siguranță și fiabilitate.

La Stația Electrică Chișinău 330 kV, instalarea echipamentului primar este finalizată în proporție de aproximativ 78%, iar la Stația Electrică Vulcănești 400 kV lucrările de extindere au ajuns la 58%, fiind finalizată instalarea cadrului metalic, urmând să fie montat echipamentul primar.

Directorul UCIPE, Ruslan Surugiu, a subliniat că în spatele fiecărui pilon și al fiecărui kilometru de linie se află luni de muncă, planificare și coordonare, de la proiectarea tehnică și exproprierea terenurilor, până la construcția efectivă și testarea materialelor. El a menționat că au existat provocări economice și logistice, inclusiv legate de contextul regional, dar echipa a reușit să finalizeze lucrările la timp.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

Realitatea Live

18 Feb. 2026, 07:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Feb. 2026, 07:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Guvernul încasează anual aproximativ 4.000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Practica se menține încă din 2015, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu din cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit expertului, situația echivalează, în esență, cu o deturnare a banilor destinați drumurilor. „Dacă șoferii plătesc taxe pentru drumuri, iar guvernul folosește acești bani în alte scopuri, vorbim despre o lipsă gravă de respect față de destinația acestor fonduri”, a subliniat Ioniță, care a menționat că de aproape zece ani sumele achitate pentru infrastructura rutieră nu ajung integral la drumuri.

Economistul explică faptul că pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei, iar din această sumă autoritățile încearcă să finanțeze și investiții, ceea ce face inevitabilă degradarea infrastructurii.

Datele oficiale arată că anual sunt construiți aproximativ 15 kilometri de drumuri noi și reparați circa 300–400 de kilometri, însă în același timp se degradează alte câteva sute de kilometri de trasee vechi. În trecut au existat ani în care lungimea totală a drumurilor chiar scădea, deoarece unele tronsoane deveneau impracticabile și erau radiate din evidență.
Republica Moldova dispune de aproximativ 3.000 km de drumuri naționale și 7.000 km de drumuri locale, la care se adaugă circa 15.000 km de străzi locale și aproximativ 40.000 km de drumuri neamenajate, în special în mediul rural. În același timp, municipiul Chișinău administrează una dintre cele mai extinse rețele de drumuri și străzi din țară, comparabilă cu cea gestionată la nivel central, însă din aproximativ 700 de milioane de lei alocate anual pentru drumuri capitala primește doar circa 200 de milioane de lei, suma fiind repartizată pe cap de locuitor.

În aceste condiții, Primăria Chișinău este nevoită să redirecționeze bani din alte domenii către infrastructura rutieră. Ioniță a amintit că majorarea tarifului la transportul public a avut drept scop reducerea subvențiilor, care altfel ar fi ajuns la aproape un miliard de lei anual. Costurile proiectelor rutiere rămân ridicate, iar lărgirea străzii Albișoara, de exemplu, a costat aproximativ 120 de milioane de lei.

Potrivit economistului, singura perioadă în care finanțarea drumurilor a fost relativ adecvată a fost în anii 2013–2014, când circa 80% din banii colectați de la șoferi au fost direcționați către infrastructura rutieră, conform legii adoptate în 2012.

În concluzie, din cei 35 de ani de independență, drumurile din Republica Moldova au beneficiat de finanțare aproape completă doar doi ani, restul perioadei fiind marcată de subfinanțare cronică și degradare continuă a infrastructurii.