Ultimul plan al lui Putin de a câștiga războiul: Acest tip de arme va fi de trei ori mai mare decât al ucrainenilor

Războiul provocat de Putin în Ucraina a dus la distrugerea multor arme și echipamente militare ale armatei ruse, pe fondul dotării cu sisteme de rachete și artilerie modernă a trupelor Kievului. Dar acum, președintele rus crede că va putea obține victoria pe câmpul de luptă prin creșterea producției de tancuri proprii, care vor fi de trei ori mai numeroase decât ale ucrainenilor.

Rusia va produce și moderniza peste 1.600 de tancuri în următorii 3 ani, a declarat președintele rus, Vladimir Putin, potrivit Jerusalem Post.

Rusia, în schimb, susține că Statele Unite produce în prezent 14.000 – 15.000 de obuze în fiecare lună, sprijinind astfel armata Ucrainei împotriva agresiunii Moscovei.

”Fabricanții plănuiesc să trimită 420 sau 440 de tancuri în Ucraina, în acest an, la fel și muniție adecvată”, a spus Putin într-un interviu, pe 25 martie 2023. „Numărul total de tancuri ale armatei ruse va fi de trei ori mai mare decât numărul de tancuri ale Forțelor Armate ale Ucrainei. Chiar mai mult de trei ori”, a adăugat el. „Nu vorbesc despre aviație. Acolo există o diferență de 10 ori ca ordin de mărime”.

Putin a mai menționat că Rusia este la curent cu planurile Occidentului privind aprovizionarea Ucrainei cu arme și muniție. Rusia susține că Statele Unite produc în prezent 14.000-15.000 de obuze în fiecare lună. Moscova crede că SUA vor produce până la 75.000 de obuze până în 2025.

„Cred că dacă Statele Unite vor trece de la 15.000 de obuze anul acesta la 42.000 anul viitor, atunci pentru alte țări va fi și mai dificil. Există încă propriile reguli. Fiecare țară are propriile planuri pentru dezvoltarea forțele armate și așa-numita economie națională, infrastructură, educație și sănătate”, a declarat Putin.

„Forțele Armate Ruse cheltuiesc mult mai mult. Nu vreau să evaluez raționalitatea luării deciziilor la diferite niveluri de comandă militară, dar acum, după cum știți, Ministerul Apărării și Statul Major sunt chiar nevoiți să introducă anumite limite”, a adăugat președintele rus.

„În același timp, producția rusă, complexul militar-industrial al Rusiei se dezvoltă într-un ritm foarte rapid, într-un mod la care mulți nu se așteptau. În aceeași perioadă de timp, industria rusă va produce de trei ori mai multă muniție”.

În timpul erei sovietice, complexul militar-industrial a jucat un rol critic în economia Uniunii Sovietice, deoarece era responsabil pentru dezvoltarea și producerea unei game largi de echipamente și tehnologii militare, inclusiv tancuri, avioane, rachete și arme nucleare. După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, multe dintre aceste facilități au rămas fără finanțare, iar complexul a suferit o restructurare semnificativă.

https://youtu.be/rZL6gZhQ9Bs

Astăzi, industria militară a Rusiei rămâne o parte importantă a economiei țării, iar Rusia este un exportator major de echipamente și tehnologie militară, vânzând arme de 8 miliarde de dolari în 2022. Însă, exporturile sale militare au scăzut în ultimii 5 ani, iar cota sa de piață pe plan mondial a coborât de la 22 la 16%, conform SIPRI.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#arma #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.