„Un buget hazardist făcut de hashtag-iști”, Durleșteanu face praf Guvernul

Fosta ministră a Finanțelor, Mariana Durleșteanu, a criticat modul în care a fost elaborat bugetul pentru anul 2026. Ea afirmă că deciziile recente ale Guvernului cu privire la reducerea cheltuielilor indică probleme serioase de planificare financiară.

Într-o postare pe Facebook, Durleșteanu a declarat că inițiativa autorităților de a reduce unele cheltuieli bugetare, deși primul trimestru al anului 2026 nu s-a încheiat încă, ar demonstra că bugetul a fost construit „haotic”, fără calcule economice solide.

Potrivit fostei ministre, această situație ar putea conduce inevitabil la o rectificare bugetară, întrucât cifrele planificate nu ar corespunde realităților economice.

„Guvernul vine cu decizii de reducere a cheltuielilor pentru 2026, în timp ce trimestrul I din 2026 nici măcar nu este închis. Aceasta arată clar că bugetul a fost făcut haotic, mai mult pe improvizații și trending social media decât pe calcule reale”, a scris Durleșteanu.

Ea a mai menționat că autoritățile ar putea invoca contextul geopolitic și conflictul din Orientul Mijlociu pentru a explica eventuale creșteri ale inflației, în special prin scumpirea produselor petroliere și a gazelor naturale.

În același timp, Durleșteanu a criticat faptul că, la două săptămâni de la izbucnirea conflictului armat din regiune, Guvernul nu ar fi prezentat încă măsuri concrete pentru atenuarea impactului asupra populației și economiei, în special asupra agricultorilor.

Fosta ministră a Finanțelor susține că cetățenii au nevoie de transparență și de o planificare responsabilă a banilor publici, iar deciziile guvernamentale ar trebui orientate spre susținerea populației, nu spre justificări legate de contextul geopolitic sau de așa-numitul „război cognitiv”.

Ieri, premierul Alexandru Munteanu a cerut tuturor autorităților și instituțiilor bugetare să introducă un control strict asupra cheltuielilor publice și să revizuiască planurile de achiziții pentru anul curent, în contextul presiunilor economice internaționale și al creșterii costurilor la energie și combustibili.

Conform documentului, instituțiile publice trebuie să reducă cu cel puțin 10% achizițiile care nu sunt considerate prioritare. De asemenea, premierul a cerut diminuarea cu minimum 20% a cheltuielilor pentru transportul de serviciu, inclusiv reducerea numărului de automobile aflate în dotarea instituțiilor publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #criză #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În aprilie, S.A. „Energocom” a cumpărat 333 493 MWh de energie electrică, cu aproximativ 12,6% mai puțin decât în luna martie, când volumul a fost de 381 513 MWh.

În același timp, prețul mediu ponderat a scăzut considerabil: de la 130,75 euro/MWh în martie la 110,85 euro/MWh în aprilie. Asta înseamnă o reducere de aproape 20 euro pentru fiecare MWh, sau circa 15%.

Structura achizițiilor arată o creștere a dependenței de importuri. În aprilie, 62,82% din energia cumpărată a venit din exterior, comparativ cu 51,76% în martie. Prin urmare, producția internă a acoperit 37,18% din necesar, în scădere față de 48,24% în luna precedentă.

Din totalul importurilor din aprilie, 37,45% au fost realizate prin contracte bilaterale cu furnizori și producători din România și Ucraina, iar 25,37% prin intermediul burselor de energie OPCOM și BRM de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU). În martie, cea mai mare parte a importurilor, 46,33%, a fost achiziționată prin contracte directe, iar doar 5,43% de pe PZU.

Pe partea de producție locală, în aprilie, centralele CET-Nord și Termoelectrica au asigurat 14,05% din totalul energiei, iar sursele regenerabile, parcuri eoliene și fotovoltaice, au contribuit cu 23,13%.

Reprezentanții companiei precizează că prețurile de achiziție nu includ costurile suplimentare pentru transport, rezervarea capacităților sau alte cheltuieli logistice.