Un ceas care i-a aparţinut celui mai bogat pasager de pe Titanic ar putea fi vândut cu 190.000 de dolari

Un ceas de buzunar placat cu aur, care a fost recuperat odată cu trupul neînsufleţit al celui mai bogat pasager de pe Titanic, ar putea fi vândut cu 150.000 de lire sterline (190.000 de dolari) la o licitaţie ce va avea loc sâmbătă în Regatul Unit, informează agenția DPA, citată de Agerpres.

Omul de afaceri John Jacob Astor a murit la vârsta de 47 de ani în naufragiul celebrului transatlantic din 1912, după ce a reuşit să o urce pe soţia lui, Madeleine, pe o barcă de salvare.

În loc să îşi încerce norocul urcând la rândul său pe o altă barcă de salvare (la bordul acestora au urcat în primul rând copii şi femei – n.red.), magnatul american, îmbrăcat impecabil în acea zi şi membru proeminent al bogatei familii Astor, a ales să rămână pe Titanic şi a fost văzut pentru ultima dată în viaţă în timp ce fuma o ţigară şi stătea de vorbă cu un alt pasager pe o punte a vasului.

Trupul său neînsufleţit a fost recuperat din Oceanul Atlantic şapte zile mai târziu, alături de un ceas de buzunar Waltham, un model splendid, placat cu aur de 14 carate şi gravat cu acronimul “JJA”.

Ceasul ar putea fi vândut cu un preţ cuprins între 100.000 şi 150.000 de lire sterline la o licitaţie ce va fi organizată sâmbătă de casa Henry Aldridge & Sons în oraşul Devizes din comitatul englez Wiltshire.

“Astor este binecunoscut ca fiind cel mai bogat pasager de la bordul RMS Titanic şi era considerat unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume la acea vreme, cu o avere netă de aproximativ 87 de milioane de dolari americani, echivalând câteva miliarde de dolari în zilele noastre”, a declarat directorul casei de licitaţii, Andrew Aldridge.

“La ora 22:40 GMT, pe 14 aprilie 1912, Titanicul s-a lovit de un aisberg şi a început să ia apă. La început, Astor nu a crezut că nava se afla într-un pericol grav, dar mai târziu a devenit evident faptul că ea se scufunda, iar căpitanul a început operaţiunea de evacuare după miezul nopţii, aşa că el şi-a ajutat soţia să urce în barca de salvare cu numărul 4”, a adăugat el.

Doamna Astor a supravieţuit, iar trupul soţului ei a fost recuperat pe 22 aprilie, nu foarte departe de locul naufragiului.

Ceasul i-a fost oferit de fiul lui Astor, Vincent, fiului secretarului executiv al tatălui său, William Dobbyn.

“Ceasul în sine a fost complet restaurat după ce a revenit în familia Astor şi a fost purtat pentru o vreme de fiul magnatului, ceea ce face din el o parte unică din povestea Titanicului şi, totodată, unul dintre cele mai importante obiecte din istoria ceasurilor, fiind asociat cu cea mai faimoasă navă din lume”, a adăugat Andrew Aldridge.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#titanic #ceas #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.