Un colos industrial din costa Moldovei, la un pas de a fi oprit! S-a înglodat în datorii

Conducerea combinatului siderurgic Liberty Galați, de la granița de sud vest a Republicii Moldova, trebuie să achite în mai puțin de trei zile lucrătoare suma de 1 milion de euro către furnizorul de electricitate Tinmar Energy, pentru a evita deconectarea de la rețea. Aceasta este o tranșă dintr-o datorie totală care depășește 5 milioane de euro.

Potrivit surselor din conducerea combinatului, datoriile au fost acumulate de la începutul anului și rostogolite prin mai multe amânări succesive. „A existat din partea furnizorului o somație la sfârșitul săptămânii trecute, care prevedea o eventuală deconectare. În urma discuțiilor, a fost obținută o nouă păsuire,” au precizat sursele pentru Europa Liberă.

Deși Tinmar Energy a confirmat existența unei relații contractuale cu Liberty Galați, nu au oferit detalii suplimentare. Între timp, reprezentanții Liberty nu au răspuns întrebărilor legate de riscul deconectării.

În ianuarie 2025, peste 50 de companii au cerut intrarea în insolvență a Liberty Galați, cel mai mare producător de oțel din sud-estul Europei. Deși o parte dintre solicitări au fost soluționate, altele sunt încă în proces.

În plus, drepturile salariale pentru angajați au fost afectate. Lichidarea aferentă lunii ianuarie a fost plătită cu două săptămâni întârziere, iar bonurile de masă și suplimentele alimentare rămân neacordate.

Activitatea industrială a fost și ea afectată. Furnalul nr. 5, singurul funcțional, a fost oprit pe 5 iunie 2024, fiind repornit abia pe 24 iulie, după o întâlnire între Sanjeev Gupta, președintele executiv al Liberty Steel Group, și vicepremierul Marian Neacșu. Orice oprire permanentă a furnalului ar obliga compania să importe semifabricate, afectând grav producția și locurile de muncă pentru jumătate din cei 5.000 de angajați.

Liberty Galați nu este singurul combinat afectat de criza energetică. La ArcelorMittal Hunedoara, activitatea a fost suspendată temporar pe 14 februarie 2025, din cauza costurilor ridicate cu energia. Salariații afectați sunt plătiți cu 75% din salariul de bază, iar activitatea ar putea fi reluată la 1 aprilie.

Criza din sectorul siderurgic reflectă dificultățile economice mai largi, amplificate de prețurile ridicate la energie și lipsa de predictibilitate în domeniu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#liberty #combinat #Galați #otel

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Contrabandiștii moldoveni își freacă palmele în așteptarea unei noi oportunități: Uniunea Europeană se pregătește să majoreze semnificativ accizele la produsele din tutun și să extindă impozitarea și asupra țigărilor electronice și a produselor inovatoare cu nicotină, potrivit unui document intern al Comisiei Europene obținut de Politico, citat de European Pravda.

Potrivit proiectului de reformă a directivei europene privind accizele, se propune:

O creștere de 258% a taxelor pentru tutunul de rulat manual, folosit frecvent de fumători pentru țigări artizanale.
O majorare de 139% pentru acciza aplicată țigărilor convenționale.
Extinderea taxării și asupra țigărilor electronice (vape-uri) și a pliculețelor cu nicotină, produse din ce în ce mai populare în rândul tinerilor din UE.
Inițiativa vine ca răspuns la solicitările a 16 state membre, în frunte cu Țările de Jos, care au cerut Comisiei să armonizeze regimul fiscal pentru noile produse cu nicotină, invocând distorsiuni pe piața unică.

Documentul CE analizează trei scenarii de taxare, cel mai ambițios dintre ele urmând să genereze venituri suplimentare de 15,1 miliarde de euro anual la bugetele statelor membre.

Bruxelles-ul își fundamentează politica pe studii care arată că accizele mari la tutun au fost „cel mai eficient instrument” pentru reducerea consumului de nicotină în Europa. Totuși, diferențele mari de prețuri dintre statele UE și țările din vecinătate, cum este Republica Moldova, ar putea stimula contrabanda și piața neagră de produse din tutun.

Pe acest fond, traficul ilegal de țigări din afara granițelor UE, în special prin rute precum Moldova – România – Uniunea Europeană, riscă să se intensifice, oferind grupărilor de crimă organizată noi surse de venit.

Ultimele date ale arată că produsele provenite din Duty Free din Republica Moldova au deținut cea mai mare pondere pe piața neagră din România, cu peste 27%, urmate de cele din Republica Moldova, care au înregistrat o creștere semnificativă de 4,4 p.p., ajungând la 23,5%