„Prințul din Bubuieci” ajunge și la Cahul. Ia-ți prietenii și hai la film!

„Prințul din Bubuieci” ajunge și la Cahul, pe 2 martie curent, după două seri cu săli pline la Bălți. Pelicula spune povestea lui Kofi Kompaore, un prinț african care ajunge în Moldova și se confruntă cu un sistem corupt și prejudecăți puternice. Filmul explorează teme universale, precum toleranța, iubirea, corupția și lupta pentru dreptate, având și momente subtile de umor care îl fac accesibil unui public larg.

În Cahul, pelicula va fi ecranizată la Palatul de Cultură, începând cu ora 19:00. Biletele le poți achiziționa pe iticket.md.

Iată ce spun cei care au văzut deja filmul.

„Prin filmul „Prințul din Bubuieci” ați reușit să atingeți coardele sufletești ale publicului… Astăzi am râs și am plâns, am trăit emoții tari transmise de actorii noștri. Aplauzele publicului. Vă aparțin. „Prințul din Bubuieci” este mai mult decât o poveste de ficțiune. Este o explorare a unor teme universale, precum integrarea, diversitatea culturală și lupta împotriva nedreptății”, a spus Lilia Melnic.

„Atmosfera și emoția sălii de cinema te face să trăiești altfel filmul. Ne transportă în lumi diferite, ne fac să visăm și să reflectăm asupra lumii din jurul nostru”, a adăugat Nadia Renchez.

Amintim că, la Bălți, peste cinci sute de spectatori au aplăudat minute în șir filmul „Prințul din Bubuieci”, proiectat pe 22 și 23 februarie, la Teatrul Național „Vasile Alecsandri”. După Bălți și Cahul, filmul va fi proiectat la Rezina, Soroca, Drochia și Ungheni.

#Printul din Bubuieci #cahul #film

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova mențin la Banca Națională volume de bani sub formă de rezerve obligatorii, atât în lei moldovenești, cât și în valută liber convertibilă. Potrivit celor mai recente date ale BNM, pentru perioada analizată instituțiile bancare au ținut în conturile băncii centrale 16,75 miliarde de lei, 154,7 milioane de dolari și 458 milioane de euro.

În cazul resurselor atrase în moneda națională și valute neconvertibile, perioada de observare a fost 16 iunie – 15 iulie 2026, iar perioada de menținere a rezervelor 16 iulie – 15 august 2026.

Volumul mijloacelor atrase de bănci și supuse rezervării a constituit 93,07 miliarde de lei. BNM a stabilit o normă a rezervelor obligatorii de 18%, ceea ce a dus la menținerea în conturile băncii centrale a circa 16,75 miliarde de lei.

Altfel spus, pentru fiecare 100 de lei atrași din resursele care intră sub incidența mecanismului de rezervare, băncile trebuie să păstreze 18 lei la BNM.

Situația este diferită în cazul resurselor atrase în valută liber convertibilă, unde norma rezervelor obligatorii este semnificativ mai mare, de 26%.

În perioada 16 iunie – 15 iulie 2026, băncile au raportat mijloace atrase de 595,1 milioane de dolari în USD și alte valute recalculate în dolari. În același timp, resursele atrase în euro și alte valute recalculate în euro au ajuns la 1,7616 miliarde de euro.

La o cotă de rezervare de 26%, instituțiile bancare au menținut la BNM 154,7 milioane de dolari și 458 milioane de euro.

Astfel, cerința de rezervare pentru resursele în valută este cu opt puncte procentuale peste cea aplicată mijloacelor în lei. Pentru fiecare 100 de dolari sau euro atrași și supuși rezervării, băncile sunt obligate să păstreze câte 26 de unități monetare în conturile de la banca centrală.

BNM remunerează aceste rezerve, însă ratele diferă în funcție de monedă. Pentru rezervele obligatorii în lei, rata de remunerare a fost de 5% pe an, în timp ce pentru cele în dolari a constituit 1,62%, iar pentru cele în euro – doar 0,18%.

Datele arată astfel că cea mai mare sumă nominală blocată sub formă de rezerve obligatorii este în lei, pe fondul volumului mult mai mare al resurselor atrase în moneda națională. În schimb, BNM aplică o normă de rezervare mai ridicată depozitelor și altor resurse atrase în valută.

Rezervele obligatorii reprezintă unul dintre principalele instrumente prin care BNM gestionează lichiditatea din sistemul bancar. Cu cât norma este mai ridicată, cu atât o parte mai mare din banii atrași de bănci rămâne indisponibilă pentru creditare sau alte plasamente.