Un expert din Norvegia susține că a început căderea lui Putin: „Rusia nu merge nicăieri, nici politic, nici geografic”

Rusia s-a trezit izolată la nivel internațional de când președintele Vladimir Putin a ordonat o invazie a Ucrainei. Occidentul a impus sancțiuni pentru a pedepsi Rusia și a împiedica capacitatea Moscovei de a-și finanța mașina de război.

O creștere a prețurilor petrolului și gazelor – exporturile majore ale Rusiei – a susținut excedentul de cont al țării, dar economia este zdrobită, iar perspectivele par sumbre. Economia Rusiei se va micșora cu 15% în acest an și cu 3% în 2023, a prezis recent Institutul de Finanțe Internaționale.

Sancțiunile occidentale, exodul companiilor, exodul creierelor rusești și colapsul exporturilor vor șterge 15 ani de câștiguri economice, a adăugat grupul de lobby al industriei bancare la nivel mondial. Acest lucru pune la îndoială dacă puterea lui Putin ar putea deveni slabă, inclusiv Iver Neumann, directorul Institutului Fridtjof Nansen din Norvegia.

El prezice că refuzul lui Vladimir Putin de a reforma economia țării, amplificat de actuala invazie a vecinului său, ar putea fi „începutul sfârșitului” regimului său, deși când se va întâmpla acest lucru este greu de prevăzut.

„Deci, de când mandatul lui Putin a început acum 22 de ani, foarte puține s-au întâmplat cu adevărat în economie. Și mi se pare uimitor faptul că un marxist pregătit ca Putin nu înțelege că factorii materiali sunt esențiali”, a declarat recent Neumann, autorul cărții Rusia și ideea Europei, pentru Serviciul georgian al RFE/RL.

Ceea ce urmează după Putin este greu de prevăzut, a spus Neumann, deoarece președintele rus „și regimul său au făcut o treabă bună în a elimina ceea ce era gândirea și munca liberală organizată în Rusia.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#sanctiuni #expert #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.