Putin s-ar pregăti să părăsească Rusia în cazul unui eșec în Ucraina. Care ar fi planul liderului de la Kremlin

Salvarea lui Putin depinde de liderul turc, Erdogan

Singura cale de scăpare a lui Putin, fuga în Siria, ar putea fi anulată, dacă președintele Erdogan refuză permisiunea ca avionul care îl transportă pe liderul Rusiei și familia sa să intre în spațiul aerian al Turciei.

De la începutul războiului ruso-ucrainean, Erdogan a condus mai multe negocieri pentru a limita efectele devastatoare ale conflictului. Mai mult, oficialul turc a intervenit și în războiul dintre Siria, unde Turcia a criticat intervenția Rusiei, scrie Telegram General SVR.

În ciuda zvonurilor apărute pe rețelele sociale cu privire la planul lui Putin de a părăsi Rusia, lucrurile stau cu totul altfel din punctul de vedere al ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov.

În timpul unui apel telefonic cu secretarul de stat american Anthony Blinken, diplomatul rus a anunțat că Rusia continuă să câștige teritorii și nu se va lăsa până când Ucraina este cucerită complet.

Mai mult, liderul de la Kremlin a dat ordin de mobilizare a mii de voluntari din Rusia, care urmează să fie trimiși pe front. Putin a făcut apel la patriotism, dar nu a uitat să-i recompenseze pe cei care decid să lupte, cot la cot, cu soldații ruși.

În afișele de recrutare este menționat faptul că voluntarii vor primi un salariu de 300.000 de ruble ( 5.000 de dolari) lunar, iar în cazul în care își pierd viața pe front, familiile acestora vor primi 12,4 milioane de ruble.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.