Un gigant bancar și-a deschis o sucursală peste Prut

Cea mai mare bancă din Polonia, PKO Bank Polski, a anunțat că, începând cu 1 ianuarie 2025, sucursala sa corporativă din România, „PKO Bank Polski S.A. Varsovia, Sucursala București”, a început să desfășoare activități operaționale. Noua sucursală are ca scop principal sprijinirea companiilor poloneze care activează pe piața românească și se va concentra, de asemenea, pe finanțarea companiilor locale din regiune în perioada următoare.

În plus, PKO Bank Polski intenționează să ofere companiilor românești o poartă de acces pe piața poloneză, facilitând astfel expansiunea acestora în Polonia. Deschiderea sucursalei din București este un pas important în strategia de expansiune internațională a băncii, care vizează extinderea în alte opt țări europene până în 2027, după ce banca a deschis deja sucursale în Frankfurt, Praga și Bratislava.

Reprezentanții PKO Bank Polski au subliniat că extinderea rețelei de sucursale corporative în străinătate vine ca răspuns la cerințele companiilor poloneze care își lărgesc operațiunile internaționale. România, ca a doua cea mai mare economie din Europa Centrală și de Est, a devenit o destinație atractivă pentru investitorii polonezi, în special în sectoare precum alimentația, mobilierul, produsele chimice pentru construcții, IT-ul și produsele albe.

Prin intermediul noii sucursale, PKO Bank Polski va oferi o gamă largă de servicii financiare pentru companiile din România, inclusiv conturi de decontare, gestionarea decontărilor fără numerar, soluții de gestionare a lichidităților, finanțări pe termen scurt, mediu și lung și produse pentru finanțarea comerțului. De asemenea, clienții vor beneficia de plăți în timp real și de acces la soluțiile financiare avansate oferite de sediul central al băncii în Polonia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#polonia #banca #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.