Un gigant mondial al telefoniei mobile tras la o cifră de afaceri de 400 de milioane de euro de o moldoveancă

Orange, liderul pieţei din România de telecom, a înregistrat în primul trimestru din acest an o cifră de afaceri consolidată în valoare de 383 milioane de euro, nivel în scădere uşoară faţă de perioada similară a anului trecut, cu 0,7%.

“Rezultatele trimestrului reflectă creşterea vânzărilor de echipamente şi ale serviciilor de fibră optică, dar şi diminuarea veniturilor pe fondul reducerii ratelor de terminaţie şi al declinului structural al unor servicii care nu mai răspund nevoilor pieţei”, spun oficialii companiei, citați de Ziarul Financiar.

La 31 martie 2023, Grupul oferea servicii mobile către 9,9 milioane de clienţi, internet fix în bandă largă către 1,2 milioane de clienţi, şi servicii de televiziune prin cablu şi satelit către 1,3 milioane de clienţi.

Compania a continuat cu extinderea reţelei mobile şi fixe în primele trei luni ale anului: acoperirea 4G a ajuns la 98,71% din populaţie, în timp ce acoperirea 4GĂ a atins 80,87% din populaţie, prin extinderea serviciilor în 143 de noi localităţi urbane şi rurale.

În ceea ce priveşte reţeaua 5G, din acest trimestru Arad şi Sibiu beneficiază de acoperire 100%, numărul total al oraşelor cu conectivitate 5G ajungând la 28.

Tot în acest trimestru, 218 noi localităţi au primit acces la cele mai performante servicii de internet de mare viteză şi TV prin fibră optică.

”Rezilienţa a caracterizat rezultatele noastre din primul trimestru al anului 2023, perioadă în care ne-am îndreptat investiţiile spre zona de reţea, inovaţie şi digitalizare, cu accent pe extinderea reţelei de internet de mare viteză şi TV prin fibră optică”, spune Liudmila Climoc, CEO Orange România.

Climoc are o experiență de peste 20 ani în domeniul telecomunicațiilor. Ea și-a început cariera la Orange Republica Moldova, unde a condus numeroase proiecte și lansări comerciale importante. În 2008, ea a fost promovată din poziția de director de vânzări în cea de director general.

Sub conducerea sa, Orange Moldova și-a dublat baza de clienți, la peste 2,6 milioane. Operatorul este liderul pieței de profil din Republica Moldova.

Orange România este liderul pieței locale de telefonie mobilă, cu peste 10 milioane de clienți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#climoc #cifra de afaceri #orange

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Țările G7 reunite în Italia au decis marți să elimine treptat până în 2035 centralele pe cărbune fără dispozitive de captare a carbonului, o etapă importantă către încetarea utilizării combustibililor fosili, scrie France24.

Toate tunurile pe cărbune

Cărbunele este considerat cel mai poluant combustibil fosil, iar militanții pentru mediu au îndemnat G7 – care include Italia, Canada, Franța, Germania, Japonia, Marea Britanie și SUA – să dea un exemplu.

Prin urmare, G7 a convenit să „elimine treptat generarea curentă de energie electrică pe bază de cărbune în sistemele (sale) energetice în prima jumătate a anilor 2030 sau într-un calendar compatibil cu menținerea unei limite a creșterii temperaturii la 1,5°C, în conformitate cu traiectoriile de neutralitate de carbon”, au anunțat țările membre într-un comunicat de presă, la finalul unei reuniuni a miniștrilor mediului și energiei din G7 de la Torino (nord).

Unele țări, precum Franța, militau pentru ca G7 să renunţe la cărbunele până în 2030, dar Japonia în special, unde o treime din electricitate provine din cărbune, a fost reticentă în a stabili un termen limită.

Reuniunea de la Torino a fost prima întâlnire politică majoră pe tema climei de la COP28, desfășurată în decembrie anul trecut în Dubai, unde lumea s-a angajat să se îndepărteze treptat de cărbune, gaz și petrol.

Țările G7 au mai declarat marți că „aspiră” la reducerea producției globale de plastic pentru a aborda frontal poluarea globală cauzată de acest material, prezent peste tot în mediu, de la vârfurile munților până la fundul oceanelor, precum și în sângele ființelor umane.

„Ne angajăm să luăm măsuri ambițioase pe tot parcursul ciclului de viață al materialelor plastice pentru a pune capăt poluării cu plastic și facem apel la comunitatea mondială să facă la fel”, au spus aceștia, fără a da detalii.

Ottawa, Parisul, Berlinul și Londra fac presiuni pentru adoptarea unui tratat de reducere a poluării cu plastic, în timp ce Washingtonul și Tokyo sunt mai reticente.

Miniștrii au declarat, de asemenea, că eforturile de a strânge fonduri pentru a ajuta țările mai sărace să lupte împotriva schimbărilor climatice ar trebui să includă toate „țările în măsură să contribuie”.

Conform unei convenții ONU privind clima din 1992, doar o mică parte din țările cu venituri mari, care dominau economia globală la acea vreme, s-au angajat să finanțeze lupta împotriva încălzirii globale. Lista nu a inclus China, care a devenit acum țara cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră.

Obiectivele G7

În Dubai, țările au convenit să tripleze capacitatea globală de energie regenerabilă și să se îndepărteze de combustibilii fosili, dar finanțarea acestei tranziții pune probleme, în special țărilor celor mai sărace.

Luni, la deschiderea reuniunii de la Torino, șeful ONU pentru Climă, Simon Stiell, a îndemnat țările G7 să-și folosească ponderea politică, bogăția și tehnologia pentru a renunţa la combustibilii fosili, în special făcând presiuni asupra omologilor lor din fi

Ottawa, Parisul, Berlinul și Londra fac presiuni pentru adoptarea unui tratat de reducere a poluării cu plastic, în timp ce Washingtonul și Tokyo sunt mai reticente.

Obiectivele G7

Împreună, țările G7 reprezintă 38% din economia globală și sunt responsabile pentru 21% din emisiile de gaze cu efect de seră, conform cifrelor pe 2021 ale Institutului de Analiză Climatică.

nanţe pentru a realiza un „salt înainte”.