Un low-cost de peste Prut anunță prețuri mai mici la bilete chiar și cu avioanele pe jumătate goale

Ryanair a anunţat că tarifele aeriene în sezonul de vârf al verii se vor situa sub prognozele anterioare ale companiei, o notă de prudenţă rară din partea unei industrii care a cunoscut un boom în ultimul an, raportează Financial Times.

Directorul executiv Michael O’Leary a declarat luni că cererea generală de zboruri a fost „pozitivă”, dar a avertizat că „preţurile recente se situează sub aşteptările firmei”.

Anterior, O’Leary a declarat că tarifele vor creşte cu până la 10% în această vară, directorul companiei aeriene fiind în prezent de părere că acestea vor înregistra „cel mult un avans modest” faţă de vara trecută, iar asta în cazul cel mai fericit.

Companiile aeriene au raportat o cerere de călătorii în plină expansiune în ultimul an, reuşind să crească preţurile şi, pe cale de consecinţă, să înregistreze profituri uriaşe. Tarifele medii ale biletelor de avion din Europa au fost cu 20-30% mai mari în vara anului 2023 faţă de 2019, potrivit datelor UE.

Analiştii şi directorii din industrie se aşteaptă în continuare la o vară puternică şi profitabilă pentru companiile aeriene din Europa, dar comentariile lui O’Leary semnalează faptul că disponibilitatea consumatorilor de a suporta tarife mai mari are limitele sale.

Ryanair a raportat un salt de 34% al profitului după impozitare, la un nivel record de 1,9 miliarde de euro pentru cele 12 luni până la sfârşitul lunii martie. Profitul a fost obţinut în pofida unor costuri mai mari, inclusiv a unei creşteri de 32% a facturii pentru combustibil, care a ajuns la 5,14 miliarde de euro.

Compania aeriană listată la Dublin nu a oferit indicaţii pentru actualul exerciţiu financiar, dar se aşteaptă la o creştere a numărului de pasageri cu 8%, ajungând la o cifră cuprinsă între 198 şi 200 de milioane, un ritm de creştere uşor mai lent decât în anul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avioane #low-cost #bilete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.