Un milion de lei pentru un ar. Cine a cumpărat terenul Poliției de Frontieră

În prima jumătate a acestui an, în cadrul celor două runde de licitații au fost privatizate şapte bunuri (complexe patrimoniale unice, bunuri imobile, complexe de bunuri) în valoare de 81,33 milioane de lei.

Alte 9,84 milioane de lei au fost încasate din redevențe, din vânzarea-cumpărarea și locațiunea/arenda terenurilor aferente din domeniul privat al statului, scrie Mold-street.com.

Astfel în rezultatul desfășurării licitațiilor cu strigare pe piața reglementată (Bursa de Valori) la 19 aprilie 2021 a fost tranzacționat pachetul de acțiuni al statului din Aqua-Prut SA, la prețul de 4,77 milioane de lei, susține Agenția Proprietății Publice (APP).

Un milion de lei pentru un ar

În cadrul licitației cu strigare desfășurată pe 30 iunie 2021 au fost adjudecate alte patru bunuri în valoare de 52,2 milioane de lei.

Cel mai bun preț a fost obținut pentru un teren pentru construcţii, cu suprafața de 0,4 hectare de pe str. Grenoble, 111a din Chişinău.

Potrivit APP, pentru adjudecarea bunului menționat în cadrul licitației cu strigare s-au înregistrat 11 participanți.

Câștigător a fost compania DMlink SRL din Chișinău, specializată în comerţ cu ridicata de componente şi echipamente electronice şi de telecomunicaţii. Firma deținută de Maria Deliana a achitat aproximativ 39 de milioane de lei pentru teren sau câte circa un milion de lei pentru fiecare ar, de șase ori și ceva mai mult decât prețul inițial.

Anterior, terenul de pe str. Grenoble, 111a era deţinut de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, care a obţinut la finele anului 2017 dreptul de a iniţia un parteneriat public-privat pentru construcția de locuințe și obiective de menire socială pe acest teren.

Proiectul nu a fost realizat şi în final terenul a fost vândut de APP și nu a ajuns pe gratis în proprietatea unui dezvoltator, cum ar fi fost în cazul parteneriatului public-privat.

Menționăm că în prima jumătate a acestui an, în cadrul a celor două runde de licitații au fost expuse 36 de bunuri proprietate publică de stat supuse privatizării (majoritatea repetat), inclusiv: 15 pachete de acțiuni, inclusiv Metalferos, la licitații pe piața financiară a Bursei de Valori, 18 bunuri la licitație cu strigare și trei bunuri la licitație cu reducere.

APP susţinea anterior că pentru realizarea sarcinii bugetare de 700 de milioane de lei, stabilită de Legea bugetului pentru anul 2021, va asigura continuarea îndeplinirii în mod eficient și transparent a atribuțiilor sale în domeniul deetatizării bunurilor proprietate publică.

#teren #vanzare #Politia de frontiera #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Majorarea cu 15% a tarifelor pentru transportul feroviar de mărfuri, anunțată de Calea Ferată din Moldova (CFM) pentru 1 noiembrie, provoacă nemulțumirea exportatorilor de cereale. Asociația „Agrocereale” acuză lipsa unei justificări economice clare și avertizează că scumpirea va fi suportată, în cele din urmă, de agricultori. Mai mult, organizația atrage atenția asupra unui paradox: deși CFM invocă majorarea prețului motorinei, cheltuielile totale ale întreprinderii ar urma să scadă în acest an cu 150 de milioane de lei.

Potrivit Asociației, CFM estimează pentru 2026 cheltuieli de 669 de milioane de lei, față de 819 milioane în anul precedent. Deși costurile cu combustibilul ar urma să crească cu aproximativ 91 de milioane de lei, celelalte cheltuieli se reduc cu 241 de milioane de lei. În aceste condiții, exportatorii solicită explicații privind necesitatea majorării tarifelor.
„O întreprindere ale cărei cheltuieli totale scad cu 150 de milioane de lei nu are o problemă de costuri. Are o problemă de venituri”, susține Asociația „Agrocereale”, care cere publicarea metodologiei de calcul ce a stat la baza scumpirii.

Exportatorii atrag atenția și asupra faptului că majorarea este anunțată într-o perioadă în care motorina s-a ieftinit. Potrivit datelor prezentate de Asociație, prețul plafon stabilit de ANRE a coborât de la 36,69 lei pe litru, pe 29 septembrie, la 35,01 lei pe 9 octombrie, chiar în ziua în care CFM a comunicat decizia de majorare a tarifelor.

O altă problemă semnalată este tratamentul tarifar diferit aplicat mărfurilor ucrainene și celor moldovenești. Din 10 august, transportul feroviar de tranzit al mărfurilor din Ucraina beneficiază de o reducere de 50%, valabilă până la sfârșitul anului. În același timp, transportul mărfurilor moldovenești urmează să se scumpească din noiembrie.

„Un producător agricol din Republica Moldova nu poate fi pus să acopere costul unei reduceri acordate altcuiva”, avertizează Asociația, solicitând CFM să publice rezultatele financiare ale facilităților acordate tranzitului ucrainean.

Situația este cu atât mai complicată cu cât exporturile feroviare de produse agricole s-au prăbușit în ultimele luni. Potrivit datelor prezentate de „Agrocereale”, transportul pe calea ferată al celor cinci culturi agricole de bază a scăzut de la 85.223 de tone în iulie la numai 9.184 de tone în august, ceea ce reprezintă o reducere de 89,2% într-o singură lună.

Cea mai gravă situație a fost înregistrată în punctul feroviar Etulia, pe coridorul spre Reni și Giurgiulești, unde volumele au scăzut cu 93%, de la 78.116 tone la 5.205 tone. Exportatorii explică această prăbușire prin riscurile militare din sudul Ucrainei, atacurile asupra infrastructurii portuare și feroviare, precum și scăderea nivelului Dunării.

În paralel, CFM se confruntă cu un deficit sever de material rulant. În august, cererea pentru transportul cerealelor a depășit 2.000 de vagoane, în timp ce întreprinderea dispunea de numai 700. Mai grav, din cele 90 de locomotive principale, doar 19 erau funcționale, potrivit datelor invocate de Asociație.

Problemele logistice generează pierderi considerabile pentru exportatori. La intrarea în portul Giurgiulești s-au format cozi de peste 200 de camioane, iar staționarea fiecărui vehicul este estimată la 50 de euro pe zi. Întârzierile la frontieră pot adăuga între 300 și 600 de euro la costul unui transport, în timp ce blocarea vagoanelor la Reni generează cheltuieli suplimentare de șapte dolari pe tonă.

Toate aceste costuri se răsfrâng asupra agricultorilor. În perioada iulie–septembrie, prețul mediu de export al grâului a fost de 3,76 lei pe kilogram, însă prețul efectiv primit de fermieri se situează, potrivit Asociației, în jurul a trei lei pe kilogram.

În sudul țării, unde recolta de grâu a ajuns în unele zone la numai 1,1 tone la hectar, venitul brut al agricultorului este estimat la 3.300 de lei pentru un hectar, sumă care nu acoperă costurile de producție, susțin reprezentanții sectorului.

Paradoxal, majorarea tarifelor intervine într-un sezon agricol cu exporturi record. În perioada iulie–septembrie, Republica Moldova a exportat 605.500 de tone de grâu, cel mai mare volum din ultimele cinci sezoane, și 259.000 de tone de rapiță, un record pentru începutul sezonului. Împreună cu floarea-soarelui, aceste culturi au generat încasări de peste 5,6 miliarde de lei din exporturi, potrivit Asociației.

În aceste condiții, „Agrocereale” solicită amânarea majorării tarifelor până la încheierea sezonului de comercializare 2026–2027 sau până la introducerea noului regim tarifar, odată cu reorganizarea CFM. Totodată, exportatorii propun instituirea unui mecanism transparent prin care tarifele să crească atunci când motorina se scumpește, dar să fie reduse atunci când combustibilul se ieftinește.

Asociația cere și un program concret pentru repunerea în circulație a vagoanelor și locomotivelor nefuncționale, precum și tarife preferențiale pentru operatorii care garantează volume de marfă.

CFM a justificat anterior majorarea tarifelor cu 15% prin creșterea costurilor la produsele petroliere. Ajustarea urmează să fie aplicată de la 1 noiembrie transporturilor feroviare de mărfuri în trafic local, de import, export și tranzit.

#scumpire #tarife #tren