Ediția a doua a Taberei de educație financiară „Dă sens banilor” a ajuns în peste 80 de localități din țară

În perioada 9-13 august 2021 s-a desfășurat cea de-a doua ediție a Taberei de educație financiară „Dă sens banilor” organizată de Banca Națională a Moldovei (BNM) și Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”. Această ediție a reușit să adune sute de participanți din peste 80 de localități din Republica Moldova. Evenimentul a avut loc online și a durat cinci zile.

Astfel, În cadrul ediției a doua a Taberei de educație financiară au participat persoane de roate vârstele, ocupații și reședințe: elevi, studenți și tineri angajați, cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani. Cei mai mulți participanți au fost din raioanele și municipiile: Cahul, Chișinău, Ialoveni, Fălești, Orhei, Rezina, Soroca, Ștefan Vodă, Ungheni ș.a.

Timp de cinci zile, participanții au fost instruiți de către opt formatori – angajați ai Băncii Naționale a Moldovei și ai Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”: Adelina Popova (BNM), Cristian Onica (BNM), Dumitru Pîntea („Expert-Grup”), Ion Josan (BNM), Marina Covganeț (BNM), Natan Garștea (BNM), Serghei Bucur (BNM), Stas Madan („Expert-Grup”).

Participanții au acumulat cunoștințe legate de sistemul financiar național, instrumente de investire și creditare, plăți fără numerar și comerț online, care le vor ajuta la o mai bună gestionare a bugetelor personale și/sau ale familiei.

În ultima zi a Taberei de educație financiară 2021, participanții au făcut un tur virtual al Băncii Naționale, iar apoi și-au testat în timp real cunoștințele acumulate pe parcursul săptămânii în cadrul unui quiz virtual. Zece dintre cei peste o sută de participanți, care au acumulat punctaj maxim la quiz, sunt premiați de către BNM și „Expert-Grup” cu seturi de monetărie și monede comemorative.

Numele câștigătorilor:

Alina Prichici;
Victoria Prichici;
Ion Rotari;
Elena Hariuc;
Iurie Barbaros;
Mihai Chirila;
Constantin Arhip;
Mihail Ciobanu;
Violeta Codrean;
Felicia Crețu.

Potrivit organizatorilor, toți participanții care au fost prezenți, la cel puțin, patru sesiuni din cinci vor primi certificate semnate de către guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, și directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Adrian Lupușor.

Tabăra de educație financiară este organizată al doilea an consecutiv în cadrul Proiectului de educație financiară „Dă sens banilor”, lansat de Banca Națională a Moldovei și Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în anul 2019. Proiectul a fost inițiat cu scopul de a spori nivelul de înțelegere a principalelor concepte și produse financiare în rândul tinerilor, astfel încât, ajunși în fața unor situații cu impact financiar, aceștia să ia decizii corecte în gestionarea propriilor venituri. Pentru a fi la curent cu alte activități desfășurate în cadrul acestui proiect, vă recomandăm să urmăriți paginile web ale BNM – www.bnm.md și „Expert-Grup” – www.expert-grup.org, precum și pagina de Facebook a Proiectului de educație financiară „Dă sens banilor”.

#editia a doua #participanti #tabara #Educație Financiară #Expert-Grup #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorii de energie regenerabilă ar putea primi compensații financiare atunci când li se va cere să reducă sau chiar să oprească temporar producția pentru a menține echilibrul sistemului electroenergetic. ANRE a elaborat o metodologie, supusă consultărilor publice, care stabilește când poate fi luată o asemenea măsură, cum va fi calculată energia nelivrată și câți bani vor putea recupera producătorii afectați.

Potrivit notei informative, la sfârșitul lunii mai 2026, capacitatea totală de producere din surse regenerabile ajunsese la aproximativ 1 067,86 MW, după creșteri de ordinul sutelor de MW anual în perioada 2022–2025.

Dezvoltarea rapidă a parcurilor fotovoltaice și eoliene vine însă și cu o problemă pentru sistem. În anumite ore, în special atunci când producția solară este mare, iar consumul scăzut, cantitatea de energie produsă poate depăși necesarul intern sau capacitatea de transport către țările vecine. În astfel de situații pot apărea congestii în rețea, iar Moldelectrica ar putea fi nevoită să limiteze temporar producția unor centrale. Metodologia prevede însă că reducerea sau oprirea producției regenerabile trebuie să rămână o măsură de ultimă instanță. Aceasta va putea fi aplicată atunci când nu există alte soluții, au fost epuizate măsurile disponibile pe piața de echilibrare, iar alternativele rămase ar genera costuri disproporționate sau riscuri serioase pentru securitatea rețelei.

Necesitatea mecanismului este explicată și prin dezvoltarea încă modestă a pieței de echilibrare. În prezent, potrivit documentului, sunt înregistrați doar doi furnizori calificați pe piața serviciilor de sistem și câțiva pe piața serviciilor de echilibrare. În aceste condiții, posibilitățile operatorului de a corecta dezechilibrele exclusiv prin mecanisme de piață sunt limitate.

Un element important din document este și limita privind amploarea unor asemenea intervenții. ANRE face referire la un plafon orientativ de 5% din energia anuală produsă de instalațiile regenerabile conectate la rețea. În aceste condiții, autoritatea estimează că volumul energiei pentru care vor trebui achitate compensații ar urma să rămână „mic spre moderat”.

Producătorii afectați vor fi despăgubiți pentru veniturile pe care le pierd din cauza reducerii producției. În linii generale, calculul va porni de la cantitatea de energie care ar fi putut fi produsă, dar nu a mai fost livrată, înmulțită cu prețul relevant al energiei electrice. Pentru energia comercializată pe piață va fi utilizat, după caz, prețul de închidere al pieței pentru ziua următoare, iar pentru centralele care vând la preț reglementat va fi luat în calcul prețul reglementat. Pentru anumite centrale regenerabile poate fi inclusă și valoarea garanțiilor de origine.

Cantitatea de energie nelivrată va fi stabilită separat pentru fiecare dispoziție a dispecerului și pentru fiecare interval de decontare. În cazul centralelor monitorizate în timp real, se va calcula diferența dintre puterea disponibilă și puterea maximă pe care operatorul a permis centralei să o producă. Dacă centrala este oprită complet, puterea permisă va fi considerată zero.

Totodată, metodologia încearcă să împiedice dubla compensare. Dacă producătorul urmează să primească oricum bani pentru energia respectivă în baza contractelor sau a poziției sale comerciale, venitul ratat pentru cantitatea respectivă va fi considerat zero.

După o asemenea intervenție, operatorul de sistem va avea la dispoziție 12 zile lucrătoare de la sfârșitul lunii pentru a transmite producătorului calculul energiei nelivrate și nota de decontare, inclusiv valoarea totală a compensației datorate.

Deocamdată, ANRE nu indică o sumă totală care ar putea fi cheltuită anual pentru aceste despăgubiri. Autoritatea recunoaște că, în lipsa unui istoric suficient al reducerilor de producție și a unor estimări clare privind volumele viitoare, costurile nu pot fi calculate cu precizie în avans.

Cert este însă că banii nu vor veni direct din bugetul de stat. Compensațiile vor fi achitate de operatorul de sistem, iar costurile vor fi ulterior reflectate în tariful reglementat de transport al energiei electrice și, eventual, în componentele tarifare aferente conducerii centralizate a sistemului. Aceste cheltuieli vor trebui verificate și justificate de ANRE în procesul de aprobare a tarifelor, pentru a evita transferarea către consumatori a unor costuri nejustificate.

ANRE consideră că impactul asupra consumatorilor ar trebui să fie „gestionabil și proporțional”, însă admite că aceste costuri vor fi internalizate în tarifele de rețea și, eventual, în prețurile finale achitate pentru energie.