Un milion pe an, casă, teren și trei mașini! Averea ministrului Infrastructurii cadidat lista PAS

RISE Moldova a conturat profilul unuia dintre cei mai vizibili candidați PAS la parlamentarele din 28 septembrie – actualul vicepremier și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care gestionează unul dintre cele mai mari bugete ale statului.

Drumul său profesional și politic e marcat de contraste. Deși a urmat studii la Școala Superioară Militar-Politică de Apărare Antiaeriană din Leningrad, formarea de bază și-a continuat-o în Chișinău, la Universitatea de Stat din Moldova: mai întâi Facultatea de Istorie, apoi Dreptul, urmat de un master în drept economic.

În plan privat, cariera sa a fost legată de SC GFC Holboca SRL, o companie fondată la Iași, România, unde a activat ca director mai bine de cinci ani. În paralel, a fost și instructor de economie la Școala de Studii Avansate în Jurnalism din Chișinău, un proiect al Centrului pentru Jurnalism Independent.

În politică, s-a afirmat rapid. A devenit președinte al Organizației teritoriale Chișinău a PAS și membru al Biroului Permanent Național, iar în 2019 a câștigat un mandat de deputat pe circumscripția nr. 27 Chișinău, din partea blocului ACUM. A fost reales pe lista PAS în 2021.

În iulie 2022, a fost numit ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, dar mandatul său a fost marcat de critici dure din partea fermierilor, care l-au acuzat de incompetență și de favorizarea „monopolurilor exportatoare”. Un scandal de imagine a izbucnit atunci când, iritat de întrebările unui jurnalist, a fost surprins înjurând și ulterior a fost nevoit să își ceară scuze publice.

Cu toate acestea, în noiembrie 2024 a fost promovat vicepremier și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, preluând unul dintre cele mai mari bugete ale guvernului.

Declarațiile de avere arată o creștere constantă a veniturilor: de la circa 176 mii lei în 2018, la peste 1 milion lei în 2024. Familia deține o casă de aproape 200 m², un teren de 0,2 ha, mai multe automobile (Skoda Octavia, Dacia Logan și Honda CR-V pe numele soției), precum și compania fondată în România.

Deși are o carieră politică în ascensiune, imaginea sa rămâne una controversată: un politician PAS cu trecut militar în Federația Rusă, cu experiență de business în România, cu un mandat tensionat la Agricultură, dar care astăzi gestionează infrastructura Moldovei și candidează pentru un nou mandat în Parlament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #casa #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.