Un milion pe an, casă, teren și trei mașini! Averea ministrului Infrastructurii cadidat lista PAS

RISE Moldova a conturat profilul unuia dintre cei mai vizibili candidați PAS la parlamentarele din 28 septembrie – actualul vicepremier și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care gestionează unul dintre cele mai mari bugete ale statului.

Drumul său profesional și politic e marcat de contraste. Deși a urmat studii la Școala Superioară Militar-Politică de Apărare Antiaeriană din Leningrad, formarea de bază și-a continuat-o în Chișinău, la Universitatea de Stat din Moldova: mai întâi Facultatea de Istorie, apoi Dreptul, urmat de un master în drept economic.

În plan privat, cariera sa a fost legată de SC GFC Holboca SRL, o companie fondată la Iași, România, unde a activat ca director mai bine de cinci ani. În paralel, a fost și instructor de economie la Școala de Studii Avansate în Jurnalism din Chișinău, un proiect al Centrului pentru Jurnalism Independent.

În politică, s-a afirmat rapid. A devenit președinte al Organizației teritoriale Chișinău a PAS și membru al Biroului Permanent Național, iar în 2019 a câștigat un mandat de deputat pe circumscripția nr. 27 Chișinău, din partea blocului ACUM. A fost reales pe lista PAS în 2021.

În iulie 2022, a fost numit ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, dar mandatul său a fost marcat de critici dure din partea fermierilor, care l-au acuzat de incompetență și de favorizarea „monopolurilor exportatoare”. Un scandal de imagine a izbucnit atunci când, iritat de întrebările unui jurnalist, a fost surprins înjurând și ulterior a fost nevoit să își ceară scuze publice.

Cu toate acestea, în noiembrie 2024 a fost promovat vicepremier și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, preluând unul dintre cele mai mari bugete ale guvernului.

Declarațiile de avere arată o creștere constantă a veniturilor: de la circa 176 mii lei în 2018, la peste 1 milion lei în 2024. Familia deține o casă de aproape 200 m², un teren de 0,2 ha, mai multe automobile (Skoda Octavia, Dacia Logan și Honda CR-V pe numele soției), precum și compania fondată în România.

Deși are o carieră politică în ascensiune, imaginea sa rămâne una controversată: un politician PAS cu trecut militar în Federația Rusă, cu experiență de business în România, cu un mandat tensionat la Agricultură, dar care astăzi gestionează infrastructura Moldovei și candidează pentru un nou mandat în Parlament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #casa #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.