Una dintre cele mai costisitoare despărţiri din lume: Despăgubiri colosale

Vladimir Potanin, al doilea cel mai bogat om al Rusiei, se confrontă cu una dintre cele mai mari cereri de divorţ din lume, după Jeff Bezos şi Bill Gates, relatează Bloomberg, citata de Ziarul Financiar .

Fosta soţie a afaceristului, Natalia Potanina, solicită 50% din valoarea pachetului său de acţiuni la MMC Norilsk Nickel PJSC, evidenţiind suma maximă la şedinţă de judecată din Londra. Această sumă ar putea depăşi 7 miliarde de dolari, având în vedere că Potanin deţine aproximativ o treime din acţiunile producătorului de metale.

Instanţele de divorţ din Londra au fost o destinaţie populară pentru luptele juridice de mare valoare, judecătorii fiind de obicei pregătiţi să dispună o cotă egală din activele unui cuplu. În Regatul Unit, cea mai mare plată cunoscută public într-un divorţ este în prezent de 450 de milioane de lire sterline (631 de milioane de dolari) către soţia miliardarului Farkhad Akhmedov – deşi cei doi au stabilit o plată de mai puţin de o treime din această sumă.

Potanina a declarat că, pe lângă acţiunile Norilsk, ea ar fi pregătită să accepte 50% din toate dividentele pe acţiuni din 2014. Potanin a încasat aproximativ 487,3 miliarde de ruble (6,6 miliarde de dolari) de atunci în dividente, acumulând o avere de 29,9 miliarde de dolari, conform Bloomberg Billionaires Indes, citata de Ziarul Financiar. Potanina pretinde, de asemenea, jumătate din valoarea unei proprietăţi, cunoscută sub numele de Casa Toamnei.

Potanina a declarat că a primit în jur de 40 de milioane de dolari în urma procedurii de divorţ din Rusia, în timp Potanin susţine că fosta lui soţie a primit cu adevărat 84 de miliaone de dolari – o sumă care, după standardele engleze, este un „premiu meschin”, având în vedere averea miliardarului şi durata căsătoriei lor de 31 de ani

#scump #divort #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.