Unde în Europa se plătește cel mai mare impozit pe câștigurile de capital? Moldova a aplicat cel mai mic impozit

23 Mart. 2024, 07:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Mart. 2024, 07:09 // Actual //  bani.md

Moldova a aplicat cel mai mic impozit pe câștigurile de capital, de 6%, în timp ce Bulgaria și România au ajuns la 10% fiecare, iar Croația la 12%. Grecia și Ungaria au urmat cu 15%. Euronews Business analizează impozitul pe câștigurile de capital în Europa și cum se compară această taxă pe întregul continent. Câștigurile din tranzacțiile bursiere reprezintă un impozit care se aplică la vânzarea activelor de capital sau a activelor care nu fac parte din inventarul obișnuit. Acestea includ, de obicei, lucruri precum obligațiuni, acțiuni, bunuri imobiliare, criptomonede, vehicule, bijuterii și multe altele.

De obicei, trebuie să plătiți impozit pe câștigurile de capital pentru un activ doar după ce acesta este vândut. Impozitele pe capital pe termen lung se aplică, de obicei, pe câștigurile realizate din investiții deținute mai mult de un an. Pe de altă parte, câștigurile pe termen scurt, pe activele care sunt deținute timp de un an sau mai puțin, sunt impozitate la rata normală de impozitare a proprietarului. Aceasta sfârșește prin a fi mai mare decât impozitul pe câștigurile de capital pentru investițiile pe termen lung.

Potrivit raportului 2024 al Tax Foundation privind impozitarea europeană a câștigurilor de capital din 2024, Danemarca percepe cel mai mare impozit pe câștigurile de capital, de 42%. Norvegia este pe locul al doilea, cu 37,8%, urmată de Finlanda și Franța, cu 34% fiecare. Irlanda se situează pe poziția a cincea, cu 33%.

Mai multe țări, cum ar fi Belgia, Republica Cehă, Georgia, Luxemburg, Malta, Slovenia, Slovacia, Elveția, Elveția și Turcia, nu impun un impozit pe câștigurile de capital.

Alex Mengden, analist de politici globale la Tax Foundation, a declarat: „Danemarca și Norvegia, cele două țări cu cele mai mari rate de impozitare a câștigurilor de capital, le leagă în mod explicit de ratele legale de impozitare a veniturilor personale, cu unele ajustări”.

Franța aplică o rată unică de 30% pentru câștigurile de capital, iar persoanele cu venituri mari plătesc o taxă suplimentară de 4%. Contribuabilii cu venituri mai mici au opțiunea de a alege ca câștigurile lor de capital să fie impozitate la ratele progresive ale impozitului pe venit pentru valori mobiliare.

În acest caz, aceștia pot primi o reducere pentru perioada de timp în care și-au păstrat titlurile, dar acest lucru este valabil numai pentru acțiunile sau titlurile cumpărate înainte de 1 ianuarie 2018.

Pentru acțiunile deținute între doi și opt ani, se poate obține o reducere de 50%, cu o relaxare de 65% pentru acțiunile deținute mai mult de opt ani.

Finlanda impozitează separat capitalul și veniturile obținute. Câteva exemple de venituri de capital sunt veniturile de capital din venituri sau activități antreprenoriale, participarea la profit și câștigurile de capital, veniturile din vânzarea de lemn și veniturile din dividende. De asemenea, sunt incluse veniturile din chirii, veniturile din resurse funciare extractibile și anumite tipuri de venituri din dobânzi.

Finlanda are, de asemenea, un impozit progresiv pe câștigurile de capital, veniturile de capital mai mici de 30.000 euro fiind impozitate cu o rată de 30%. Pentru veniturile de capital impozabile care depășesc acest prag se aplică o taxă de 34%.

Impozitele mai mici pe câștigurile de capital din țările din Europa de Est și de Sud-Est, cum ar fi Moldova, Bulgaria și România, printre altele, le fac să fie locuri atractive pentru o varietate de companii.
La acest lucru au contribuit, de asemenea, scutirile fiscale, terenurile și forța de muncă ieftine, precum și legile destul de simple pentru înființarea de societăți.

În țările în curs de dezvoltare, veniturile din capital provin, de obicei, din schimbul sau vânzarea de bunuri imobiliare, în timp ce în țările dezvoltate, acestea provin în principal din vânzarea de titluri de valoare. Acest lucru se datorează, în principal, faptului că o proporție majoră a bogăției și a capitalului țărilor în curs de dezvoltare este imobilizată în proprietăți imobiliare. În plus, din cauza faptului că acțiunile la purtător sunt utilizate pe scară largă, nici impozitele pe câștigurile de capital pe acțiuni nu sunt la fel de eficiente.

De asemenea, țările în curs de dezvoltare impozitează, de obicei, câștigurile de capital din investițiile imobiliare, deoarece acestea sunt considerate speculative și nu foarte productive din punct de vedere social. Prin urmare, impozitele pe acest tip de investiții sunt, de asemenea, menite să le limiteze într-o oarecare măsură, în speranța de a orienta cetățenii către alte investiții mai aliniate cu obiectivele economice și sociale ale țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

27 Feb. 2026, 14:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
27 Feb. 2026, 14:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM) intenționează să acopere costurile preluării operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești — ICS Danube Logistics — prin atragerea de la acționari a 281,6 milioane de lei, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor citate de Profit.ro.

Operațiunea, care ar urma să fie discutată la sfârșitul lunii martie, prevede emiterea de noi acțiuni și majorarea capitalului social al companiei de la 323,3 milioane lei la 604,94 milioane lei.

APM este controlată de Ministerul Transporturilor din România (80%) și de Fondul Proprietatea (20%).

Potrivit datelor prezentate anterior, APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 milioane de dolari pentru achiziția ICS Danube Logistics, companie al cărei acționar unic este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pe lângă prețul de preluare, compania românească și-a asumat prin ofertă investiții suplimentare de minimum 28 milioane de dolari în dezvoltarea Portului Giurgiulești.

La un curs de 4,32 lei/dolar, infuzia totală de capital planificată la APM ar ajunge la circa 65,2 milioane de dolari, dacă acționarii vor subscrie integral noile acțiuni.

Procesul de achiziție nu este însă lipsit de controverse. La mijlocul anului trecut, Fondul Proprietatea a cerut în instanță anularea deciziei acționarilor APM din 19 iunie 2025, prin care era aprobată achiziția integrală a portului Giurgiulești.

Dosarul se află pe rolul instanței, iar următorul termen de judecată este programat pentru mijlocul lunii aprilie.

Administrația Porturilor Maritime Constanța este instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și administrează portul Constanța (zonele Constanța, Midia și Mangalia), precum și portul turistic Tomis.

În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 479,38 milioane lei (minus 13% față de 2023) și un profit net de 256,31 milioane lei, în creștere cu 31%.

Preluarea Portului Giurgiulești este considerată o mișcare strategică cu implicații majore pentru logistica regională de la Dunăre și Marea Neagră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!