Ungurii de la MET încep, vineri, livrările de gaze naturale în Transnistria

Compania maghiară MET Gas and Energy Marketing AG, cu sediul central în Elveția, a anunțat joi seară că va începe livrarea gazelor naturale în Transnistria începând de vineri, 14 februarie. Livrările vor avea loc în cadrul unui acord pe termen scurt, care vizează consolidarea securității energetice a Republicii Moldova.

Potrivit comunicatului oficial, realizarea acestui acord a fost posibilă datorită contribuției esențiale a operatorilor de sisteme de transport din Uniunea Europeană, Ucraina și Moldova. Premierul moldovean Dorin Recean a confirmat anterior că aceste livrări sunt destinate regiunii transnistrene, urmând să fie efectuate pe o perioadă limitată de 16 zile, până la sfârșitul lunii februarie.

BANI.MD a scris anterior că MET ar urma să livreze câte 3 milioane de metri cubi, pentru a reporni industria din stânga Nistrului. Gazul va fi achitat dintr-un ajutor de 50 de milioane de dolari.

Livrările de gaze în Transnistria au fost reluate temporar între 1 și 10 februarie, cu sprijinul unui fond european de 20 de milioane de euro. Această situație a apărut după ce, la 1 ianuarie, livrările de gaze rusești în regiune au fost oprite din cauza refuzului Ucrainei de a prelungi acordul de tranzit, dar și a disputelor legate de datoria de 709 milioane de dolari a „Moldovagaz” față de „Gazprom,” pe care autoritățile moldovenești nu o recunosc.

Premierul Recean a declarat că MET Gas and Energy Marketing AG poate livra până la 3 milioane de metri cubi de gaze pe zi în Transnistria. Dacă volumul livrărilor va depăși acest plafon, iar marile întreprinderi din regiune își vor relua activitatea, autoritățile vor introduce o taxă suplimentară pe aceste tranzacții. Consumul zilnic de gaze al regiunii înainte de 31 decembrie 2024 era de 5,7 milioane de metri cubi, dintre care aproximativ 2 milioane de metri cubi erau utilizați de Centrala de la Cuciurgan pentru producerea energiei electrice destinate malului drept al Moldovei.

Gazul va fi livrat până la granița cu Moldova de către MET Gas and Energy Marketing AG, iar costurile serviciilor vor fi acoperite de compania JNX General Trading L.L.C din Dubai, ambele entități fiind supuse unor verificări prealabile.

Liderul separatist, Vadim Krasnoselski, a afirmat că, după 10 februarie, gazul pentru Transnistria va fi achiziționat dintr-un credit acordat de Rusia.

#met #transnistria #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un viitor incert pentru centrul financiar asiatic
Anul 2047 se anunță a fi un moment de cotitură pentru Hong Kong, una dintre cele mai fascinante metropole ale lumii. Peste 22 de ani, constituția regiunii speciale își va încheia valabilitatea, iar viitorul său politic și economic rămâne incert.

Cu un sector financiar extrem de dezvoltat, infrastructură modernă și o populație diversificată, Hong Kong este astăzi un magnet pentru investitori și un hub esențial în economia globală. Totuși, odată cu expirarea principiului „o țară, două sisteme”, autonomia orașului ar putea fi semnificativ afectată, ceea ce ridică întrebări despre viitorul său.

Hong Kong a fost preluat de Marea Britanie în 1842, în urma Primului Război Anglo-Chinez, iar ulterior și alte teritorii adiacente au intrat sub administrația britanică. În 1898, Londra și Beijingul au semnat un acord prin care „Noile Teritorii” erau închiriate Marii Britanii pentru 99 de ani.

În anii ’80, Marea Britanie și China au început negocieri pentru viitorul Hong Kong-ului, ceea ce a condus la Declarația Comună Sino-Britanică din 1984, document care a stabilit principiul „o țară, două sisteme”. Astfel, la 1 iulie 1997, Hong Kong a fost retrocedat Chinei, dar a păstrat un grad ridicat de autonomie timp de 50 de ani, până în 2047.

Constituția Hong Kong-ului, cunoscută drept Legea Fundamentală, garantează libertăți esențiale, cum ar fi independența justiției, libertatea presei și un sistem economic distinct de cel al Chinei continentale. Însă, în ultimii ani, autoritățile de la Beijing au consolidat treptat controlul asupra regiunii, diminuând progresiv aceste libertăți.

În 2019, o propunere legislativă privind extrădarea către China a declanșat proteste masive. Mii de oameni au ieșit în stradă, iar unele manifestații au degenerat în confruntări violente cu forțele de ordine. Protestatarii au acuzat Beijingul că încearcă să submineze autonomia Hong Kong-ului și să elimine treptat principiul „o țară, două sisteme”.

Ulterior, China a adoptat Legea Securității Naționale, care a permis autorităților să reprime orice formă de opoziție, diminuând și mai mult libertățile orașului.

După 2047, Beijingul nu va mai fi obligat să respecte statutul special al Hong Kong-ului. Acest lucru ridică mai multe întrebări:

Un scenariu posibil este acela în care autonomia Hong Kong-ului va fi complet dizolvată, iar orașul va funcționa sub aceleași reguli ca orice altă metropolă chineză.
Va fi menținut principiul „o țară, două sisteme”?

Unele voci din conducerea chineză au sugerat că acest model ar putea continua, dar cu anumite „ajustări”.

Dacă libertățile economice și politice vor fi restrânse, există riscul ca multe companii internaționale și locuitori ai orașului să părăsească Hong Kong-ul în favoarea altor centre financiare, cum ar fi Singapore sau Tokyo.

O metropolă la răscruceHong Kong-ul a fost, timp de decenii, un simbol al inovației și libertății economice. Cu toate acestea, viitorul său este acum învăluit în incertitudine. Rămâne de văzut dacă autoritățile chineze vor alege să respecte modelul care a făcut din Hong Kong o metropolă de succes sau dacă vor impune un control total, transformându-l într-un oraș precum celelalte din China continentală.

Până în 2047, Hong Kong-ul rămâne un teren de negociere între trecut și viitor, între libertate și autoritate, între tradiție și schimbare.

#retrocedare #hong kong #china