Unul din șapte lei din impozitele moldovenilor va merge spre plata datoriilor, la anul

În 2022 pentru deservirea datoriilor vor fi cheltuiți 6,2 miliarde lei, sau fiecare al 7-lea leu colectat din impozite va merge pentru plata datoriilor, estimează economistul IDIS Viitorul, Veceaslav Ioniță.

În anul 2022 Guvernul va trebui să aloce 6,2 miliarde de lei pentru plata datoriilor. Aproape 13% din acumulările de la buget vor merge pentru achitarea datoriilor. 2,9 miliarde de lei sunt pentru plata dobânzile și 3,3 miliarde de lei – creditele vechi. Majorarea plăților pentru dobânzi se datorează împrumuturilor contractate de la băncile locale ca urmare a izolării externe. Partea proastă este costul mare a acestor împrumuturi”, a explicat economistul.

Până la sfârșitul anului 2021, Ministerul Finanțelor estimează să atragă granturi în sumă de 16,2 miliarde de lei. Iar în 2022, potrivit lu Ioniță, „dacă Republica își va face bine temele pentru acasă atunci va reuși să atragă 17 miliarde de lei”.

Performanța cea mai bună de atragere a finanțărilor externe, Republica Moldova a reușit-o în anul 2014 – 6,3 miliarde de lei dintre care 4,4 miliarde de lei au fost granturi.

O sumă impresionantă, care a avut o pondere de 3% din PIB. Așa ceva nu s-a mai întâmplat în istoria Republicii Moldova. Or, ca urmare a jafului bancar din anul 2014 țara noastră a pierdut încrederea partenerilor de dezvoltare și a ratat până în prezent 30 miliarde de lei din granturi care trebuiau să meargă în dezvoltarea infrastructurii și în investiții capitale”, a constat economistul Veaceslav Ioniță.

#granturi credite #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie din Republica Moldova a scăzut în anul 2025, în timp ce rețeaua de grădinițe rămâne preponderent publică, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, în 2025 au activat 1465 de instituții de educație timpurie, cu patru mai puține decât în anul precedent. Dintre acestea, peste 98% sunt instituții publice, iar majoritatea funcționează în mediul rural.

Numărul copiilor înscriși a ajuns la 122,9 mii, în scădere cu 4,3 mii de copii (–3,4%) față de 2024. Reducerea este mai accentuată în mediul rural, unde numărul copiilor a scăzut cu aproape 5%.

Datele mai arată că, în medie, la 100 de locuri revin 70 de copii, ceea ce indică o scădere a presiunii asupra sistemului față de anul precedent. Totuși, discrepanțele teritoriale rămân semnificative: în municipiul Chișinău sunt 97 de copii la 100 de locuri, în timp ce în raionul Leova doar 36 de copii.

În ceea ce privește distribuția pe vârste, cei mai mulți copii au 5 și 6 ani, iar peste 87% sunt înscriși în învățământul preșcolar. Majoritatea copiilor (85,5%) studiază în limba română.

Sistemul este susținut de circa 30,9 mii de angajați, dintre care 12,5 mii sunt cadre didactice și de conducere, majoritatea femei. Totodată, ponderea educatorilor cu studii superioare a crescut la 68,8%.

În același timp, infrastructura rămâne limitată: doar 20,8% dintre instituții dispun de săli sportive, iar circa 62,4% au săli muzicale.