Unul din șapte lei din impozitele moldovenilor va merge spre plata datoriilor, la anul

În 2022 pentru deservirea datoriilor vor fi cheltuiți 6,2 miliarde lei, sau fiecare al 7-lea leu colectat din impozite va merge pentru plata datoriilor, estimează economistul IDIS Viitorul, Veceaslav Ioniță.

În anul 2022 Guvernul va trebui să aloce 6,2 miliarde de lei pentru plata datoriilor. Aproape 13% din acumulările de la buget vor merge pentru achitarea datoriilor. 2,9 miliarde de lei sunt pentru plata dobânzile și 3,3 miliarde de lei – creditele vechi. Majorarea plăților pentru dobânzi se datorează împrumuturilor contractate de la băncile locale ca urmare a izolării externe. Partea proastă este costul mare a acestor împrumuturi”, a explicat economistul.

Până la sfârșitul anului 2021, Ministerul Finanțelor estimează să atragă granturi în sumă de 16,2 miliarde de lei. Iar în 2022, potrivit lu Ioniță, „dacă Republica își va face bine temele pentru acasă atunci va reuși să atragă 17 miliarde de lei”.

Performanța cea mai bună de atragere a finanțărilor externe, Republica Moldova a reușit-o în anul 2014 – 6,3 miliarde de lei dintre care 4,4 miliarde de lei au fost granturi.

O sumă impresionantă, care a avut o pondere de 3% din PIB. Așa ceva nu s-a mai întâmplat în istoria Republicii Moldova. Or, ca urmare a jafului bancar din anul 2014 țara noastră a pierdut încrederea partenerilor de dezvoltare și a ratat până în prezent 30 miliarde de lei din granturi care trebuiau să meargă în dezvoltarea infrastructurii și în investiții capitale”, a constat economistul Veaceslav Ioniță.

#granturi credite #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România își reînvie industria de apărare cu sprijinul Statelor Unite și al Germaniei, transformându-se rapid într-un hub strategic pentru NATO pe flancul estic. Țara construiește fabrici de drone și de pulberi în Brașov, extinde producția de vehicule blindate și pregătește lansarea asamblării tancurilor Leopard la Satu Mare, relatează Radio Free Europe România, noteză euromaidanpress.

Ministerul Economiei a anunțat că uzina militară Carfil din Brașov va produce drone cu componente furnizate de compania americană Periscope Aviation. Ministrul Bogdan Ivan a precizat că nu este vorba de o simplă achiziție, ci de un transfer complet de tehnologie, menit să creeze o capacitate industrială locală. Producția urmează să înceapă în această vară, cu un obiectiv anual de 3.500 de unități.

În paralel, conglomeratul german Rheinmetall investește 400 de milioane de euro la Brașov pentru construirea celei mai mari fabrici de pulberi din Europa. România vrea să reducă dependența de importurile din Serbia, unde mare parte a producției este de origine rusească. Fostul ministru al Economiei, Radu Oprea, a subliniat că producția internă de pulberi este „esențială pentru securitatea și independența României”.

Germania sprijină și extinderea uzinei din Mediaș, care va produce vehicule militare, iar la Satu Mare sunt planificate linii pentru tancuri Leopard. Aceste proiecte se înscriu în strategia NATO de creștere a capacităților de producție militară în Europa, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

România are o istorie de colaborare cu mari companii de apărare. Începând cu parteneriatul cu Elbit Systems pentru modernizarea MiG-21, au urmat proiecte cu General Dynamics, Lockheed Martin, Raytheon, dar și cu Airbus și Naval Group pentru modernizarea flotei navale și a industriei aeronautice.

Conform noii Strategii Naționale a Industriei de Apărare 2024–2030, România își ridică cheltuielile de apărare peste pragul de 2% din PIB și prioritizează investițiile în drone, AI, securitate cibernetică și forțe navale. Planul include și o linie comună de producție UAV cu Ucraina, consolidând rolul României ca furnizor vital de logistică și tehnologie pentru Kiev și pentru NATO.

Prin aceste investiții, România nu doar că își întărește propria securitate, ci devine un actor-cheie în reziliența Europei împotriva agresiunii ruse.