Unul din șapte lei din impozitele moldovenilor va merge spre plata datoriilor, la anul

În 2022 pentru deservirea datoriilor vor fi cheltuiți 6,2 miliarde lei, sau fiecare al 7-lea leu colectat din impozite va merge pentru plata datoriilor, estimează economistul IDIS Viitorul, Veceaslav Ioniță.

În anul 2022 Guvernul va trebui să aloce 6,2 miliarde de lei pentru plata datoriilor. Aproape 13% din acumulările de la buget vor merge pentru achitarea datoriilor. 2,9 miliarde de lei sunt pentru plata dobânzile și 3,3 miliarde de lei – creditele vechi. Majorarea plăților pentru dobânzi se datorează împrumuturilor contractate de la băncile locale ca urmare a izolării externe. Partea proastă este costul mare a acestor împrumuturi”, a explicat economistul.

Până la sfârșitul anului 2021, Ministerul Finanțelor estimează să atragă granturi în sumă de 16,2 miliarde de lei. Iar în 2022, potrivit lu Ioniță, „dacă Republica își va face bine temele pentru acasă atunci va reuși să atragă 17 miliarde de lei”.

Performanța cea mai bună de atragere a finanțărilor externe, Republica Moldova a reușit-o în anul 2014 – 6,3 miliarde de lei dintre care 4,4 miliarde de lei au fost granturi.

O sumă impresionantă, care a avut o pondere de 3% din PIB. Așa ceva nu s-a mai întâmplat în istoria Republicii Moldova. Or, ca urmare a jafului bancar din anul 2014 țara noastră a pierdut încrederea partenerilor de dezvoltare și a ratat până în prezent 30 miliarde de lei din granturi care trebuiau să meargă în dezvoltarea infrastructurii și în investiții capitale”, a constat economistul Veaceslav Ioniță.

#granturi credite #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Argentina a înregistrat o scădere spectaculoasă a inflaţiei lunare, coborând pentru prima dată în ultimii cinci ani sub pragul de 2% – o victorie neaşteptată şi semnificativă pentru preşedintele libertarian Javier Milei, aflat în plină cruciadă împotriva crizei cronice a preţurilor, raportează Financial Times.

Potrivit datelor publicate joi de institutul naţional de statistică, preţurile de consum au crescut cu doar 1,5% în luna mai faţă de aprilie, o îmbunătăţire notabilă faţă de creşterea de 2,8% din aprilie şi un contrast radical cu vârful de 25,5% înregistrat în decembrie 2023 – luna în care Milei a preluat conducerea ţării.

Cu toate acestea, inflaţia anuală rămâne la un nivel alarmant, de 43,5%, una dintre cele mai ridicate din lume.

Ministrul economiei, Luis Caputo, a celebrat public realizarea pe platforma X, declarând: „Avem cel mai bun preşedinte din lume”.

Această scădere semnificativă consolidează şansele lui Milei la alegerile parţiale din octombrie, unde stabilitatea preţurilor este punctul central al discursului său politic. Este o victorie-surpriză pentru liderul argentinian, care în aprilie a eliminat controversatul control valutar – o măsură riscantă, dar care pare să fi dat roade.

Reformele au fost parte dintr-un acord de 20 de miliarde de dolari cu FMI, care a presupus renunţarea la un curs fix ce, deşi proteja moneda naţională de volatilitate, sufoca rezervele valutare ale băncii centrale. Milei a permis flotarea liberă a peso-ului pe 14 aprilie, o decizie ce părea riscantă, întrucât putea declanşa un nou val de scumpiri. Dar efectul a fost surprinzător de moderat.

„Guvernul a reuşit să limiteze efectele devalorizării asupra inflaţiei la un minim”, a declarat Ramiro Blazquez Giomi, strateg pentru America Latină la grupul financiar StoneX.

Pentru a susţine peso-ul, autorităţile au introdus inclusiv stimulente fiscale temporare pentru exportatorii agricoli, atrăgând mai mulţi dolari pe piaţa valutară. Totuşi, analiştii avertizează că tensiunile electorale din toamnă ar putea slăbi din nou moneda naţională.