Unul din trei lei dedicați cercetării revine științelor naturale. Experți: Este nevoie de o revizuire a priorităților

O treime din banii alocați cercetărilor anul trecut au revenit științelor naturale. Datele statistice arată că domeniul a beneficiat de 210 milioane de lei, din suma de 647 de milioane de lei dedicați cercetării. Științele medicale și cele agricole au accesat câte aproximativ 120 de milioane de lei. Mai puțini bani au ajuns la științele inginerești și tehnice, puțin peste 80 de milioane de lei, și la cele sociale și umaniste, 70 și respectiv 40 de milioane.

Prezenți la emisiunea „Consens Național” de la Rlive TV, Aurelia Hanganu, directoarea generală a Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, și Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei s-au pronunțat pentru o finanțare a cercetării pe criterii de concurs și o revizuire a priorităților și programelor de cercetare.

Aurelia Hanganu, directoarea generală a Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, a afirmat că 80 la sută din banii dedicați științei au fost direcționați anul trecut pentru finanțare instituțională și doar 20 la sută au rămas pentru partea competitivă. Ea spune că această proporție ar trebuie schimbată în favoarea competiției și dezvoltării cercetării.

„Finanțarea proiectelor se face pe cinci direcții strategice: sănătate, agricultură și mediu, provocări societale unde avem un concurs extraordinar pentru că într-o singură direcție se unesc domeniile de științe umanitare și științe sociale care au capacități foarte mari. Mai este biotehnologie și științe exacte care sunt cele mai solicitate. Eu cred că această înclinare ar trebuie să fie folosită cu înțelepciune pentru dezvoltarea capacitaților pe direcția dată așa cum au făcut și alte țări care au înțeles unde sunt foarte buni și pot avansa și, respectiv, au investit acolo”, a menționat Aurelia Hanganu.

Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei, este de părere că prioritățile și direcțiile strategice din domeniul cercetării urmează a fi schimbate odată la câțiva ani.

„Avem potențial, dar trebuie să rezolvăm problema cu finanțarea, continuăm procesul de integrare europeană dacă cercetarea va fi privită cu ochi buni în țară. Trebuie să mai schimbăm și altă percepție. În Occident jumătate din fondurile de cercetare vin din partea companiile private. La noi acest lucru practic lipsește, trebuie să înțeleagă și mediul de afaceri că prin investiții în cercetare și dezvoltare crește competitivitatea. Cercetarea este ca și o investiție într-un start up. Doar unul dintr-o sută poate excela”, a mai spus rectorul UTM.

Anul trecut Republica Moldova a cheltuit pentru activități de cercetare-dezvoltare 0,22 din Produsul Intern Brut. Din suma de 671 de milioane de lei pentru știință, 96 la sută au fost direcționate cheltuielilor curente care țin în mare parte de plata salariilor și a contribuțiilor sociale pentru angajați. Doar puțin peste trei la sută din bani au fost utilizați pentru procurare de utilaje, tehnologii informaționale și alte cheltuieli capitale.

#cercetare #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorul chinez de automobile BYD a preluat totalitatea acţiunilor la un joint venture din China cu grupul german Mercedes-Benz Group AG, pe măsură ce un număr din ce în ce mai mare de constructori străini îşi reduc expunerea pe cea mai mare piaţă auto din lume, transmite Bloomberg.

BYD a preluat restul de 10% din acţiunile la joint venture-ul Denza pe care nu le deţinea încă, a informat producătorul de automobile electrice într-un comunicat de presă difuzat luni seara, fără a oferi detalii legate de valoarea tranzacţiei.

Decizia pune capăt unui parteneriat care durează de 13 ani şi vine într-un moment în care există tensiuni comerciale între China şi Europa, pe măsură ce Comisia Europeană vrea să impună tarife suplimentare, de până la 36,3%, pentru automobilele electrice importate din China.

Joint venture-ul Denza, un producător de automobile electrice şi hibride din segmentul premium, a fost înfiinţat de BYD şi Mercedes în 2011, când fiecare dintre cei doi parteneri deţinea o participaţie de 50%. Vânzările slabe ale acestui joint venture au convins Mercedes să îşi reducă participaţia, până la 10%, în 2021.

Decizia de a ieşi din acţionariatul joint venture-ului Denza se adaugă provocărilor cu care se confruntă Mercedes, care are dificultăţi în a creşte în China, care timp de mai mulţi ani a fost una din pieţele auto cu cel mai puternic ritm de creştere din lume. Cheltuielile pe articole de lux în China au fost serios afectate de criza din sectorul imobiliar şi încetinirea economică. În paralel, intensificarea războiului preţurilor între producătorii chinezi de automobile electrice a dus la diminuarea cotei de piaţă pentru producătorii auto străini, astfel că Porsche, Ferrari şi BMW au raportat o diminuarea a vânzărilor în China la începutul anului.