Unul din trei lei dedicați cercetării revine științelor naturale. Experți: Este nevoie de o revizuire a priorităților

O treime din banii alocați cercetărilor anul trecut au revenit științelor naturale. Datele statistice arată că domeniul a beneficiat de 210 milioane de lei, din suma de 647 de milioane de lei dedicați cercetării. Științele medicale și cele agricole au accesat câte aproximativ 120 de milioane de lei. Mai puțini bani au ajuns la științele inginerești și tehnice, puțin peste 80 de milioane de lei, și la cele sociale și umaniste, 70 și respectiv 40 de milioane.

Prezenți la emisiunea „Consens Național” de la Rlive TV, Aurelia Hanganu, directoarea generală a Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, și Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei s-au pronunțat pentru o finanțare a cercetării pe criterii de concurs și o revizuire a priorităților și programelor de cercetare.

Aurelia Hanganu, directoarea generală a Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, a afirmat că 80 la sută din banii dedicați științei au fost direcționați anul trecut pentru finanțare instituțională și doar 20 la sută au rămas pentru partea competitivă. Ea spune că această proporție ar trebuie schimbată în favoarea competiției și dezvoltării cercetării.

„Finanțarea proiectelor se face pe cinci direcții strategice: sănătate, agricultură și mediu, provocări societale unde avem un concurs extraordinar pentru că într-o singură direcție se unesc domeniile de științe umanitare și științe sociale care au capacități foarte mari. Mai este biotehnologie și științe exacte care sunt cele mai solicitate. Eu cred că această înclinare ar trebuie să fie folosită cu înțelepciune pentru dezvoltarea capacitaților pe direcția dată așa cum au făcut și alte țări care au înțeles unde sunt foarte buni și pot avansa și, respectiv, au investit acolo”, a menționat Aurelia Hanganu.

Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei, este de părere că prioritățile și direcțiile strategice din domeniul cercetării urmează a fi schimbate odată la câțiva ani.

„Avem potențial, dar trebuie să rezolvăm problema cu finanțarea, continuăm procesul de integrare europeană dacă cercetarea va fi privită cu ochi buni în țară. Trebuie să mai schimbăm și altă percepție. În Occident jumătate din fondurile de cercetare vin din partea companiile private. La noi acest lucru practic lipsește, trebuie să înțeleagă și mediul de afaceri că prin investiții în cercetare și dezvoltare crește competitivitatea. Cercetarea este ca și o investiție într-un start up. Doar unul dintr-o sută poate excela”, a mai spus rectorul UTM.

Anul trecut Republica Moldova a cheltuit pentru activități de cercetare-dezvoltare 0,22 din Produsul Intern Brut. Din suma de 671 de milioane de lei pentru știință, 96 la sută au fost direcționate cheltuielilor curente care țin în mare parte de plata salariilor și a contribuțiilor sociale pentru angajați. Doar puțin peste trei la sută din bani au fost utilizați pentru procurare de utilaje, tehnologii informaționale și alte cheltuieli capitale.

#cercetare #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.