Unul dintre cele mai consumate produse din Moldova devine o raritate. Zootehnia subdezvoltată l-a transformat în lux

Republica nu-și poate asigura consumul propriu de lapte, în condițiile unei ramuri zootehnice subdezvoltate și cu o productivitate scăzută

„Pentru a-și acoperi consumul propriu de lapte, Republica Moldova are nevoie de circa 20 mii de vaci, ceea ce sperăm să le avem în doi ani. Noi în prezent avem 16 400 și până la sfârșitul anului vom depăși cifra de 17 mii de capete. Însă trebuie să ne oprim, pentru că astăzi are loc un proces de trecere a animalelor slab productive în Gospodării Țărănești. Or, ministerul trebuie să vină și să le schimbe în animale cu productivitate înaltă”, a explicat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea.

Potrivit ministrului, în prezent creștere numărul de bovine, dar nu și cantitatea de lapte. „E vorba de calitatea acestor bovine. Animalele care erau achiziționate de la persoanele fizice au fost de o productivitate joasă, de aceea de la 1 ianuarie plățile vor per litru de lapte”.

„Trebuie să modernizăm ramura că altfel nu mai putem exista. Și aici vorbim și de securitatea alimentară. Noi consumăm lunar circa 568 mii de litri de lapte. În condițiile de fermă producem circa 30 mii de litri de lapte, iar 200 mii de litri le achiziționăm de la persoanele fizice”, a punctat Bolea.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în ianuarie-septembrie 2022 față de perioada respectivă a anului precedent a fost înregistrată micșorarea producției (creșterii) vitelor și păsărilor (în masă vie) în gospodăriile de toate categoriile cu 5,3%, care a fost generată de scăderea producției atât în gospodăriile populației, cât și în întreprinderile agricole, respectiv, cu 8,4% și cu 2,4 %.

#Bolea #lapte #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.