Uriașa baterie de apă care ar putea oferi stabilitate rețelei energetice din toată Europa. Se află în Alpi

02 Aug. 2022, 09:32
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
02 Aug. 2022, 09:32 // Actual //  MD Bani

Elveția și-a dezvăluit cea mai recentă inovație în materie de energie regenerabilă: o uriașă baterie de apă care poate nu doar să stocheze energie, ci și să o furnizeze mai departe, relatează CNN.

Bateria de apă, numită Nant de Drance, a început să funcționeze luna trecută. Este o hidrocentrală cu acumulare prin pompare care oferă aceeași capacitate de stocare a energiei ca 400.000 de baterii de mașini electrice.

Situată în Alpii Elvețieni, în cantonul Valais, uzina este echipată cu turbine agile, reversibile, care oferă noi niveluri de flexibilitate, spune Robert Gleitz, delegat al consiliului de administrație al Nant de Drance: doar prin apăsarea unui comutator, centrala poate trece de la stocare la furnizare de energie electrică.

Construcția proiectului masiv a durat 14 ani. Aproximativ 17 kilometri de tuneluri subterane au fost excavate prin Alpi, în timp ce cele șase turbine sunt depozitate la 600 de metri sub pământ, într-o cavernă uriașă de lungimea a două terenuri de fotbal.

Nant de Drance a reutilizat două rezervoare existente, ridicându-l pe cel superior cu 21,5 metri pentru a-i dubla capacitatea. Acum are mai multă apă decât 6.500 de piscine de dimensiuni olimpice.

Fiind una dintre cele mai mari facilități de acest gen, proiectul de 2 miliarde de dolari ar putea juca un rol vital în stabilizarea rețelei de electricitate a Europei, pe măsură ce continentul trece la energie regenerabilă, spune Gleitz.

Hidrocentralele cu acumulare prin pompare, care există de peste un secol, sunt deosebit de importante pentru energia regenerabilă, deoarece energia eoliană și cea solară se bazează în mare măsură pe vreme și nu oferă o sursă de energie constantă.

„Putem lua energie (de la rețea) când este prea multă și o putem genera din nou când este nevoie”, spune Gleitz.

Nant de Drance folosește pompe-turbine cu viteză variabilă, spune Pascal Radue, CEO al GE Renewable Energy Hydro, care a furnizat echipamente pentru instalație.

Turbinele ajută la stabilizarea rețelei electrice, spune Radue.

Nant de Drance returnează în rețea aproximativ 80% din energia electrică pe care o primește și stochează aproximativ 20 de ore de energie de rezervă, spune Gleitz.

Situată în inima geografică a Europei, Elveția ar putea oferi stabilitate rețelei energetice de pe tot continentul, spune Rebecca Ellis, manager de politici energetice la Asociația Internațională a Hidroenergiei. Nant de Drance a crescut capacitatea energetică instalată a Elveției cu 33%, spune Ellis, adăugând că acest lucru „demonstrează leadershipul Elveției” în tranziția către surse regenerabile.
Cu toate acestea, pentru că țara nu este membră a Uniunii Europene, reglementările reprezintă în prezent o barieră, spune Gleitz.

„Regulile pieței nu sunt ușoare. Trebuie să avem acorduri mai strânse cu UE”, spune Gleitz.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.