Ursula, lecții de negociere de la Spînu! L-a „dominat” pe Trump și îi va plăti 1.350 miliarde de dolari

Statele Unite și Uniunea Europeană au încheiat un acord comercial controversat, prin care SUA vor impune un tarif vamal de 15% asupra tuturor produselor provenite din UE. În schimb, europenii se angajează să cumpere tehnică militară și energie americană în valoare totală de 750 miliarde de dolari în următorii patru ani, precum și să investească 600 miliarde de dolari în economia SUA, notează BBC.

Anunțul a fost făcut de președintele american Donald Trump, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la clubul său de golf din Scoția.

„Este o afacere bună pentru toată lumea. Ne aduce mai aproape. Este un parteneriat în adevăratul sens al cuvântului”, a declarat Trump, care anterior amenințase cu introducerea unui tarif de 30% începând cu 1 august dacă nu se ajungea la un compromis.

Von der Leyen a numit înțelegerea „o mare realizare”, obținută „în urma unor negocieri dure”.

Surse din administrația americană au declarat pentru BBC că UE a acceptat eliminarea unor bariere netarifare, inclusiv recunoașterea standardelor americane pentru automobile, ceea ce va permite producătorilor auto din SUA să vândă mai ușor pe piața europeană.

De asemenea, UE ar urma să modifice reglementările privind importurile de produse agroalimentare, pentru a permite accesul extins al produselor americane în Europa.

Ursula von der Leyen a mai anunțat că Uniunea Europeană va înlocui importurile de energie din Rusia cu achiziții majore de gaze naturale lichefiate, petrol și combustibil nuclear din SUA.

Germania critică: „Prețul este prea mare”
În timp ce Bruxelles-ul a prezentat acordul ca un succes diplomatic, mediul de afaceri german și-a exprimat dezamăgirea.

Federația Industriei Germane (BDI) a avertizat că noile tarife de 15% vor avea „efecte negative semnificative asupra economiilor de ambele părți ale Atlanticului”. Asociația Industriei Chimice (VCI) a calificat acordul drept un compromis dureros, care pune în pericol existența multor companii.

„Când te aștepți la un uragan, te bucuri de o simplă furtună. Am evitat escaladarea, dar prețul este prea mare”, se arată într-un comunicat al VCI.

Clemens Fuest, șeful Institutului Economic IFO, a mers și mai departe, calificând înțelegerea drept „umilitoare pentru UE” și un semn clar al dezechilibrului de putere.

Cu toate acestea, cancelarul german Friedrich Merz a salutat acordul, apreciind că a fost evitată o criză majoră în relațiile comerciale transatlantice. „Este un prim pas, dar avem mult de negociat în continuare”, a spus Merz, promițând sprijin total pentru Comisia Europeană.

Ministrul de Finanțe, Lars Klingbeil, a declarat că Germania va analiza impactul economic și asupra pieței muncii.

Deși prezentat drept un acord istoric, multe detalii rămân neclare. Trump a vorbit despre investiții europene de 600 miliarde de dolari în economia SUA, însă nu a precizat termenul, domeniile vizate sau dacă acestea au fost formalizate.

Totodată, UE ar urma să introducă sau să mențină tarife pentru „anumite produse americane”, dar nu s-au oferit detalii despre acestea.

În ciuda criticilor, Ursula von der Leyen a subliniat că acordul aduce „stabilitate într-o perioadă de incertitudine” și oferă claritate pentru cetățeni și mediul de afaceri.

#tarife #UE #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul bugetului pentru anul 2026 este construit pe o abordare mai responsabilă, cu accent pe investiții și creștere economică, chiar dacă pe dimensiunea socială este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, a declarat deputatul PAS Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

„Ne concentrăm în acest buget pe investiții. Creștem cu 50% investițiile capitale față de anul precedent. Avem alocări substanțiale pentru creșterea economică și infrastructură – 5,6 miliarde de lei din programele de creștere economică”, a declarat Radu Marian.

El a admis că bugetul limitează extinderea cheltuielilor sociale, însă a argumentat că această abordare este necesară pentru a asigura stabilitatea financiară și dezvoltarea economică pe termen mediu. „Poate pe aspectul social bugetul este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, dar trebuie să avem un buget responsabil, ca să avem creștere economică. Ulterior, vara sau în bugetele viitoare, să avem mai multe resurse pentru salarii și alte domenii sociale”, a explicat deputatul.

Totodată, Marian a criticat dur opoziția parlamentară, acuzând-o de populism bugetar. Potrivit acestuia, propunerile avansate de opoziție ar genera cheltuieli suplimentare de 15–20 miliarde de lei, fără acoperire reală. „Sunt proiecte neobișnuit de populiste, pe care niciodată nu le-au propus când erau la guvernare. Noi trebuie să fim responsabili, să avem creștere economică și, pe parcurs, bani pentru salarii mai mari”, a spus Marian.

Pe de altă parte, economistul Veaceslav Ioniță avertizează că majorarea investițiilor capitale anunțată pentru 2026, de peste 55%, până la un nivel prezentat drept „record istoric” de peste 3 miliarde de lei, este în mare parte o iluzie statistică. Într-un interviu pentru Ziua.md, expertul susține că această creștere nu se bazează pe proiecte noi sau pe extinderea reală a investițiilor, ci pe tăieri bugetare și rostogolirea restanțelor din anii precedenți.

Potrivit lui Ioniță, din buget au fost reduse cheltuieli cu impact economic direct: 880 de milioane de lei de la întreținerea drumurilor și 190 de milioane de lei din subvențiile agricole. „Nu vorbim de dezvoltare, ci de o optimizare contabilă care creează indicatori frumoși pe hârtie, dar afectează sectoare vitale”, afirmă economistul.

Un alt element problematic este capacitatea redusă de implementare. O parte semnificativă a investițiilor planificate pentru 2026 reprezintă, de fapt, restanțe din 2025 – lucrări neexecutate și angajamente reportate. În cazul administrațiilor publice locale, situația este și mai gravă: din 5,2 miliarde de lei promise pentru investiții capitale în 2025, în primele 10 luni au fost executate doar 1,52 miliarde, ceea ce înseamnă un grad de neexecutare de 71%.

„Când investițiile cresc doar pentru că aducem după noi restanțele, nu putem vorbi nici de record, nici de expansiune investițională. Este dovada unei capacități reduse de implementare”, subliniază Ioniță, avertizând că discrepanța dintre sumele aprobate și cele realizate este structurală și recurentă.