Ursula, lecții de negociere de la Spînu! L-a „dominat” pe Trump și îi va plăti 1.350 miliarde de dolari

Statele Unite și Uniunea Europeană au încheiat un acord comercial controversat, prin care SUA vor impune un tarif vamal de 15% asupra tuturor produselor provenite din UE. În schimb, europenii se angajează să cumpere tehnică militară și energie americană în valoare totală de 750 miliarde de dolari în următorii patru ani, precum și să investească 600 miliarde de dolari în economia SUA, notează BBC.

Anunțul a fost făcut de președintele american Donald Trump, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la clubul său de golf din Scoția.

„Este o afacere bună pentru toată lumea. Ne aduce mai aproape. Este un parteneriat în adevăratul sens al cuvântului”, a declarat Trump, care anterior amenințase cu introducerea unui tarif de 30% începând cu 1 august dacă nu se ajungea la un compromis.

Von der Leyen a numit înțelegerea „o mare realizare”, obținută „în urma unor negocieri dure”.

Surse din administrația americană au declarat pentru BBC că UE a acceptat eliminarea unor bariere netarifare, inclusiv recunoașterea standardelor americane pentru automobile, ceea ce va permite producătorilor auto din SUA să vândă mai ușor pe piața europeană.

De asemenea, UE ar urma să modifice reglementările privind importurile de produse agroalimentare, pentru a permite accesul extins al produselor americane în Europa.

Ursula von der Leyen a mai anunțat că Uniunea Europeană va înlocui importurile de energie din Rusia cu achiziții majore de gaze naturale lichefiate, petrol și combustibil nuclear din SUA.

Germania critică: „Prețul este prea mare”
În timp ce Bruxelles-ul a prezentat acordul ca un succes diplomatic, mediul de afaceri german și-a exprimat dezamăgirea.

Federația Industriei Germane (BDI) a avertizat că noile tarife de 15% vor avea „efecte negative semnificative asupra economiilor de ambele părți ale Atlanticului”. Asociația Industriei Chimice (VCI) a calificat acordul drept un compromis dureros, care pune în pericol existența multor companii.

„Când te aștepți la un uragan, te bucuri de o simplă furtună. Am evitat escaladarea, dar prețul este prea mare”, se arată într-un comunicat al VCI.

Clemens Fuest, șeful Institutului Economic IFO, a mers și mai departe, calificând înțelegerea drept „umilitoare pentru UE” și un semn clar al dezechilibrului de putere.

Cu toate acestea, cancelarul german Friedrich Merz a salutat acordul, apreciind că a fost evitată o criză majoră în relațiile comerciale transatlantice. „Este un prim pas, dar avem mult de negociat în continuare”, a spus Merz, promițând sprijin total pentru Comisia Europeană.

Ministrul de Finanțe, Lars Klingbeil, a declarat că Germania va analiza impactul economic și asupra pieței muncii.

Deși prezentat drept un acord istoric, multe detalii rămân neclare. Trump a vorbit despre investiții europene de 600 miliarde de dolari în economia SUA, însă nu a precizat termenul, domeniile vizate sau dacă acestea au fost formalizate.

Totodată, UE ar urma să introducă sau să mențină tarife pentru „anumite produse americane”, dar nu s-au oferit detalii despre acestea.

În ciuda criticilor, Ursula von der Leyen a subliniat că acordul aduce „stabilitate într-o perioadă de incertitudine” și oferă claritate pentru cetățeni și mediul de afaceri.

#tarife #UE #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Scumpirea îngrășămintelor NPK lovește din nou fermierii moldoveni, potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija. După doi ani de stabilitate relativă, piața îngrășămintelor complexe de tip NPK (azot–fosfor–potasiu) se confruntă din nou cu o creștere accentuată a prețurilor. Conform datelor Băncii Mondiale, indicele global al prețurilor la îngrășăminte a crescut cu aproximativ 15% în primul trimestru din 2025, impulsionat de cererea ridicată și de limitările de ofertă. În special, fertilizanții pe bază de fosfați și potasă au înregistrat scumpiri semnificative: DAP +40%, iar potasa a ajuns la 350–360 dolari pe tonă, cu 21% mai mult decât în 2024. Ca urmare, prețul mediu global al NPK a urcat în trimestrul III 2025 la 700–800 dolari pe tonă, echivalentul a 13–14 lei/kg, depășind nivelurile din 2023–2024.

Republica Moldova, care nu produce îngrășăminte și depinde integral de importuri, a resimțit imediat efectul scumpirilor. După un an 2023 favorabil, când prețul mediu de import scăzuse la 11,49 lei/kg (–35%) iar volumul importurilor crescuse la aproximativ 57.000 tone, în 2025 trendul s-a inversat brusc: prețul mediu al NPK a urcat la 13,11 lei/kg (+22% față de 2024), iar importurile totale s-au prăbușit la 23.283 tone (–33% față de 2024). „Scumpirea bruscă a redus capacitatea fermierilor de a achiziționa volumele necesare. Mulți agricultori au fost nevoiți să reducă dozele sau să amâne fertilizarea culturilor”, explică economistul Iurie Rija.

Piața locală a rămas concentrată în mâinile a trei mari importatori, care au controlat două treimi din totalul livrărilor din primele nouă luni ale anului. „Agrostoc” a fost lider, cu 6.694 tone (29%), urmat de „Carvidon-Trade” cu 6.100 tone (26%) și „Piramida-Market” cu 2.501 tone (11%). Împreună, acestea au livrat circa 66% din totalul NPK importat în Republica Moldova.

Deși Rusia rămâne principalul furnizor de îngrășăminte pentru piața moldovenească, cota sa s-a redus semnificativ – de la 94% în 2022 la 65% în 2025 –, un semn pozitiv al diversificării surselor. În 2025, Emiratele Arabe Unite au intrat puternic pe piață, ocupând locul al doilea cu 3.383 tone (14,5%) la un preț mediu competitiv de 10,40 lei/kg, iar România s-a situat pe locul al treilea cu 3.327 tone (14,3%), la un preț mai ridicat de 13,96 lei/kg.

Economistul Iurie Rija avertizează că piața îngrășămintelor din Republica Moldova rămâne vulnerabilă la șocurile externe, în lipsa producției interne și a rezervelor strategice. „Creșterea prețurilor la NPK riscă să afecteze randamentele agricole în 2026, mai ales în rândul fermierilor mici. O soluție ar fi consolidarea mecanismelor de achiziții comune și stimularea diversificării surselor de aprovizionare”, conchide el.