Ursula, lecții de negociere de la Spînu! L-a „dominat” pe Trump și îi va plăti 1.350 miliarde de dolari

Statele Unite și Uniunea Europeană au încheiat un acord comercial controversat, prin care SUA vor impune un tarif vamal de 15% asupra tuturor produselor provenite din UE. În schimb, europenii se angajează să cumpere tehnică militară și energie americană în valoare totală de 750 miliarde de dolari în următorii patru ani, precum și să investească 600 miliarde de dolari în economia SUA, notează BBC.

Anunțul a fost făcut de președintele american Donald Trump, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la clubul său de golf din Scoția.

„Este o afacere bună pentru toată lumea. Ne aduce mai aproape. Este un parteneriat în adevăratul sens al cuvântului”, a declarat Trump, care anterior amenințase cu introducerea unui tarif de 30% începând cu 1 august dacă nu se ajungea la un compromis.

Von der Leyen a numit înțelegerea „o mare realizare”, obținută „în urma unor negocieri dure”.

Surse din administrația americană au declarat pentru BBC că UE a acceptat eliminarea unor bariere netarifare, inclusiv recunoașterea standardelor americane pentru automobile, ceea ce va permite producătorilor auto din SUA să vândă mai ușor pe piața europeană.

De asemenea, UE ar urma să modifice reglementările privind importurile de produse agroalimentare, pentru a permite accesul extins al produselor americane în Europa.

Ursula von der Leyen a mai anunțat că Uniunea Europeană va înlocui importurile de energie din Rusia cu achiziții majore de gaze naturale lichefiate, petrol și combustibil nuclear din SUA.

Germania critică: „Prețul este prea mare”
În timp ce Bruxelles-ul a prezentat acordul ca un succes diplomatic, mediul de afaceri german și-a exprimat dezamăgirea.

Federația Industriei Germane (BDI) a avertizat că noile tarife de 15% vor avea „efecte negative semnificative asupra economiilor de ambele părți ale Atlanticului”. Asociația Industriei Chimice (VCI) a calificat acordul drept un compromis dureros, care pune în pericol existența multor companii.

„Când te aștepți la un uragan, te bucuri de o simplă furtună. Am evitat escaladarea, dar prețul este prea mare”, se arată într-un comunicat al VCI.

Clemens Fuest, șeful Institutului Economic IFO, a mers și mai departe, calificând înțelegerea drept „umilitoare pentru UE” și un semn clar al dezechilibrului de putere.

Cu toate acestea, cancelarul german Friedrich Merz a salutat acordul, apreciind că a fost evitată o criză majoră în relațiile comerciale transatlantice. „Este un prim pas, dar avem mult de negociat în continuare”, a spus Merz, promițând sprijin total pentru Comisia Europeană.

Ministrul de Finanțe, Lars Klingbeil, a declarat că Germania va analiza impactul economic și asupra pieței muncii.

Deși prezentat drept un acord istoric, multe detalii rămân neclare. Trump a vorbit despre investiții europene de 600 miliarde de dolari în economia SUA, însă nu a precizat termenul, domeniile vizate sau dacă acestea au fost formalizate.

Totodată, UE ar urma să introducă sau să mențină tarife pentru „anumite produse americane”, dar nu s-au oferit detalii despre acestea.

În ciuda criticilor, Ursula von der Leyen a subliniat că acordul aduce „stabilitate într-o perioadă de incertitudine” și oferă claritate pentru cetățeni și mediul de afaceri.

#tarife #UE #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Discursul instigator la ură și discriminare, homofob sau sexist este tot mai utilizat în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Chiar înainte de 29 august – data când concurenții electorali au putut începe agitația – misiunea de monitorizare a Promo-LEX a identificat 233 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, dintre care 162 au avut loc în context electoral.

Mesajele discriminatorii au ajuns la circa 2,5 milioane de vizualizări, iar trei sferturi dintre ele au fost transmise prin intermediul rețelele de socializare. Restul declarațiilor de acest gen s-au în stradă, la proteste sau mitinguri, ori au fost transmise prin intermediul presei online și a televiziunilor.

Cel mai des, atacurile au vizat politicienii, membrii și simpatizanții partidelor politice/blocurile electorale, femeile, persoanele LGBT și grupurile vulnerabile, inclusiv persoane cu probleme de sănătate mintală.

Conform Promo-LEX, mesajul cu amenințările lui Igor Dodon l-a adresa PAS, în care spunea că va „scoate de gât și de urechi” din instituțiile statului oponenții a acumulat circa 100.000 de vizualizări online.

„Sergiu Butuc, reprezentant al partidului „Inima Moldovei”, a făcut aluzii la moartea lui Igor Grosu, iar Victoria Furtună, lidera partidului „Moldova Mare”, a folosit un discurs homofob, prezentând PAS și comunitatea LGBT ca „amenințări existențiale” pentru stat și familie. Vasile Costiuc, liderul „Democrația Acasă”, a continuat aceeași retorică, descriind simbolurile LGBT drept „propagandă nocivă” și contrapunând „majoritatea tăcută” a tradiționaliștilor unei minorități marginalizate”, se arată în informațiile prezentate de Promo-LEX.

Jurnaliștii au fost comparați cu „gândaci” de către simpatizanții și aliații Evgheniei Guțul, iar canalul de telegram WTF Moldova a reprezentat sub formă de insecte simpatizanții PAS, se mai arată în analiză.

„În altă zonă a online-ului, fostul vicepremier Alexandr Muravschi a scris pe Facebook că locul politicienilor care au divizat țara ar fi „în lagăr”. Declarația a venit chiar în perioada comemorării victimelor deportărilor în gulag, amplificând gravitatea mesajului.

În același registru, creatorul de conținut Victor Shmidt a sugerat că președinta Maia Sandu și membrii PAS ar putea avea soarta „небесной сотни” din Ucraina, protestatarii uciși în timpul Euromaidanului”, notează reprezentanții Promo-Lex.

Femeile implicate în politică au fost și ele vizate de atacuri sexiste. Bunăoară, avocata Fulga Grabovschi și jurnalista Maria Vieru au devenit protagoniste ale unor mesaje sexiste, lansate de către autorii canalului de Telegram „Ungureanu 112”, iar Dorin Chirtoacă l-a discriminat în baza criteriului de vârstă pe Vladimir Voronin.

„Indiferent de formă, instigări la violență, amenințări directe, insulte, dezumanizări sau stereotipuri sexiste și ageiste, discursul de ură continuă să fie un instrument de influențare a opiniei publice în campania electorală. Amplificat de rețele sociale, dar și de canale media tradiționale, acest tip de retorică nu doar că polarizează și mai mult societatea, ci și normalizează violența ca instrument politic”, menționează observatorii PromoLEX.

Conform Codului Contravențional, discursul de ură este interzis iar sancțiunile pentru asemenea ilegalitate pot ajunge la 12.500 de lei pentru persoane fizice și 20.000 – pentru persoane juridice, partide politice sau blocuri electorale care recurg la mesaje de acest gen în perioada campaniei electorale.

În paralel, Codul serviciilor media audiovizuale interzice difuzarea discursului care incită la ură în programele audiovizuale. Dacă televiziunile și posturile de radio nu se conformează. rigorii, riscă amendă sau retragerea licenței de emisie.

#promolex #candidati #alegeri