Osmochescu: Neutralitatea a fost inclusă în Constituție pentru ca Moldova să nu fie aliată cu Rusia în conflicte

Neutralitatea a fost inclusă în Constituția Moldovei, pentru ca țara noastră să nu poată fi inclusă în blocul de apărare al Comunității Statelor Independente (CSI) și să nu devină aliată cu Federația Rusă în anumite conflicte, își amintește profesorul în drept Nicolae Osmochescu. Potrivit lui, autoritățile de la Chișinău s-au bazat pe actele supreme rusești, încercând astfel să impulsioneze retragerea trupele Kremlinului din stânga Nistrului.

Osmochescu a relatat la RLIVE TV că după 1992 delegația Chișinăului insistat la întrevederile cu Igor Smirnov pe retragerea armatei a 14-a de pe teritoriul Republicii Moldova. Conform lui, ideea neutralității Moldovei a venit de la Rusia, care nici până astăzi nu o respectă.

„Încă nu era discuție despre forțele pacificatoare. Am pornit de la ideea bunei-credințe. În actele constituționale ale Rusiei sunt incluse cele 10 principii ale dreptului internațional, inclusiv neamestecul în drepturile interne ale altor state. Neutralitatea ne servea ca scut de protecția, să nu ne atragă în blocuri militare, în primul rând în Tratatul Securității Colective a CSI. (…)

Să se retragă armata a 14-a, pentru că principiul fundamental pentru a recunoaște neutralitatea permanentă a statului este interzicerea și neadmiterea dislocării trupelor străine pe teritoriul unui stat. Noi ne-am gândit, cu bună credință, că dacă o să respecte aceste reguli, o să se retragă”, a povestit Osmochescu.

Profesorul în drept a menționat că au existat cinci documente în care erau stipulate posibile date până când Rusia se obliga să își retragă militarii, însă Kremlinul nu le-a respectat nici la 31 de ani de la adoptarea Constituției.

Constituția Republicii Moldova a început să fie redactată încă în 1990, însă a fost aprobată abia în 1994. Textul Legii supreme s-a bazat pe principiile democrației, transparenței și pluralismului. Autorii au studiat Pravilele lui Vasile Lupu, pledoariile lui Gheorghe Asachi pentru o monarhie constituțională și proiectul de republică din 1822 a lui Dumitru Sturza.

Legea Supremă s-a bazat pe șase principii de bază: statul trebuie să fie constituțional, nu socialist sau capitalist, poporul, prin puterea reprezentativă, este autoritate supremă, pluralismul politic reprezintă garanția democrației, puterea legislativă, cea executivă și cea judiciară sunt separate, statul asigură dreptul la proprietate privată și publică, iar drepturile omului reprezintă valoare supremă și trebuie respectate deplin.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.