Neutralitatea a fost inclusă în Constituția Moldovei, pentru ca țara noastră să nu poată fi inclusă în blocul de apărare al Comunității Statelor Independente (CSI) și să nu devină aliată cu Federația Rusă în anumite conflicte, își amintește profesorul în drept Nicolae Osmochescu. Potrivit lui, autoritățile de la Chișinău s-au bazat pe actele supreme rusești, încercând astfel să impulsioneze retragerea trupele Kremlinului din stânga Nistrului.
Osmochescu a relatat la RLIVE TV că după 1992 delegația Chișinăului insistat la întrevederile cu Igor Smirnov pe retragerea armatei a 14-a de pe teritoriul Republicii Moldova. Conform lui, ideea neutralității Moldovei a venit de la Rusia, care nici până astăzi nu o respectă.
„Încă nu era discuție despre forțele pacificatoare. Am pornit de la ideea bunei-credințe. În actele constituționale ale Rusiei sunt incluse cele 10 principii ale dreptului internațional, inclusiv neamestecul în drepturile interne ale altor state. Neutralitatea ne servea ca scut de protecția, să nu ne atragă în blocuri militare, în primul rând în Tratatul Securității Colective a CSI. (…)
Să se retragă armata a 14-a, pentru că principiul fundamental pentru a recunoaște neutralitatea permanentă a statului este interzicerea și neadmiterea dislocării trupelor străine pe teritoriul unui stat. Noi ne-am gândit, cu bună credință, că dacă o să respecte aceste reguli, o să se retragă”, a povestit Osmochescu.
Profesorul în drept a menționat că au existat cinci documente în care erau stipulate posibile date până când Rusia se obliga să își retragă militarii, însă Kremlinul nu le-a respectat nici la 31 de ani de la adoptarea Constituției.
Constituția Republicii Moldova a început să fie redactată încă în 1990, însă a fost aprobată abia în 1994. Textul Legii supreme s-a bazat pe principiile democrației, transparenței și pluralismului. Autorii au studiat Pravilele lui Vasile Lupu, pledoariile lui Gheorghe Asachi pentru o monarhie constituțională și proiectul de republică din 1822 a lui Dumitru Sturza.
Legea Supremă s-a bazat pe șase principii de bază: statul trebuie să fie constituțional, nu socialist sau capitalist, poporul, prin puterea reprezentativă, este autoritate supremă, pluralismul politic reprezintă garanția democrației, puterea legislativă, cea executivă și cea judiciară sunt separate, statul asigură dreptul la proprietate privată și publică, iar drepturile omului reprezintă valoare supremă și trebuie respectate deplin.
