Va deveni oare soiul de căpșuni remontate o ramură a businessului agrar din Republica Moldova? Ce spun specialiștii

De la mijlocul lunii august a început sezonul căpșunilor remontante în Moldova. Pe piața moldovenească există în principal fructe de pădure locale din soiul Albion, cultivate pe plantații deschise și în sere (o parte mai mică). Cererea și oferta sunt mici, dar stabile, și este probabil să rămână așa până la sfârșitul sezonului de fructe de pădure – până la sfârșitul lunii septembrie. Prețul din august pentru căpșunile remontate în Moldova este de până la 50 lei / kg la vânzarea cu ridicata și 65-70 lei / kg la vânzarea cu amănuntul, care este cu 5-10 lei / kg mai mare decât media lunii mai preț pentru acest produs, scrie EastFruit. Acest lucru ridică întrebarea – producția și vânzarea de căpșuni remontante poate deveni o o ramură a businessului agrar din Republica Moldova?

Asociația Producătorilor de Pomușoare din Moldova consideră că există o serie de condiții prealabile pentru acest lucru. Primul este nivelul tradițional ridicat al prețurilor pentru căpșunile remontante. De obicei, prețul maxim de toamnă pentru aceste pomușoare este încă puțin mai mic decât prețul maxim de primăvară pentru aceasta, deoarece nu mai există un „efect de noutate” – consumatorul mediu s-a aruncat deja la căpșuni vara. Cu toate acestea, acest factor este compensat de stabilitatea cererii și a prețurilor pentru căpșunile remontante de nișă. Ambele sunt puțin dependente de fluctuațiile (în special, o scădere) a puterii de cumpărare a populației. Evident, aceasta este o marfă pentru cei care își pot permite.

Al doilea factor este o schimbare a calendarului standard al sezonului fructelor de pădure. În ultimii ani, căpșunile importate (grecești, turcești) apar în supermarketurile din Moldova în ianuarie-februarie. Mai mult, anul acesta, produsul a apărut în cele mai mari lanțuri nu doar că mai devreme, ci și mai ieftin. Căpșunile accesibile iarna și primăvara devin familiare. În timp ce căpșunile în septembrie și, mai mult, în octombrie-noiembrie sunt o surpriză mult mai mare pentru piața moldovenească. În acest context, merită menționat încă o dată circumstanța esențială conform căreia căpșunile remontante din Moldova sunt în principal locale. Aproape nu există import – adică concurență – (în timp ce iarna și primăvara, aprovizionarea cu importuri domină piața). În sfârșit, merită menționat, de asemenea, că la sfârșitul verii și începutul toamnei, pomușoarele scumpe de pe piața moldovenească au un public țintă foarte specific – migranții muncitori și rudele care vizitează diaspora.

Al treilea factor care favorizează cultivarea căpșunilor remontante este condițiile meteorologice destul de favorabile. În ultimii ani în Moldova, înghețurile târzii de primăvară au avut loc în mod regulat, mult mai des decât înghețurile de la începutul toamnei. Din acest punct de vedere, producția de căpșuni timpurii, chiar și în seră, este mai riscantă decât pomușoarele târzii ale soiurilor remontante.

În același timp, conducerea Asociației Producătorilor de Pomușoare din Moldova consideră că o specializare îngustă în cultivarea căpșunilor remontante este o afacere riscantă. Poate deveni o afacere independentă numai dacă aceste pomușoare apar în cele din urmă în lanțurile de supermarketuri și fermierii și comercianții cu amănuntul reușesc să stabilească parteneriate pe termen lung bazate pe contracte sezoniere.

#ramura #afacere #business #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive