Va deveni oare soiul de căpșuni remontate o ramură a businessului agrar din Republica Moldova? Ce spun specialiștii

De la mijlocul lunii august a început sezonul căpșunilor remontante în Moldova. Pe piața moldovenească există în principal fructe de pădure locale din soiul Albion, cultivate pe plantații deschise și în sere (o parte mai mică). Cererea și oferta sunt mici, dar stabile, și este probabil să rămână așa până la sfârșitul sezonului de fructe de pădure – până la sfârșitul lunii septembrie. Prețul din august pentru căpșunile remontate în Moldova este de până la 50 lei / kg la vânzarea cu ridicata și 65-70 lei / kg la vânzarea cu amănuntul, care este cu 5-10 lei / kg mai mare decât media lunii mai preț pentru acest produs, scrie EastFruit. Acest lucru ridică întrebarea – producția și vânzarea de căpșuni remontante poate deveni o o ramură a businessului agrar din Republica Moldova?

Asociația Producătorilor de Pomușoare din Moldova consideră că există o serie de condiții prealabile pentru acest lucru. Primul este nivelul tradițional ridicat al prețurilor pentru căpșunile remontante. De obicei, prețul maxim de toamnă pentru aceste pomușoare este încă puțin mai mic decât prețul maxim de primăvară pentru aceasta, deoarece nu mai există un „efect de noutate” – consumatorul mediu s-a aruncat deja la căpșuni vara. Cu toate acestea, acest factor este compensat de stabilitatea cererii și a prețurilor pentru căpșunile remontante de nișă. Ambele sunt puțin dependente de fluctuațiile (în special, o scădere) a puterii de cumpărare a populației. Evident, aceasta este o marfă pentru cei care își pot permite.

Al doilea factor este o schimbare a calendarului standard al sezonului fructelor de pădure. În ultimii ani, căpșunile importate (grecești, turcești) apar în supermarketurile din Moldova în ianuarie-februarie. Mai mult, anul acesta, produsul a apărut în cele mai mari lanțuri nu doar că mai devreme, ci și mai ieftin. Căpșunile accesibile iarna și primăvara devin familiare. În timp ce căpșunile în septembrie și, mai mult, în octombrie-noiembrie sunt o surpriză mult mai mare pentru piața moldovenească. În acest context, merită menționat încă o dată circumstanța esențială conform căreia căpșunile remontante din Moldova sunt în principal locale. Aproape nu există import – adică concurență – (în timp ce iarna și primăvara, aprovizionarea cu importuri domină piața). În sfârșit, merită menționat, de asemenea, că la sfârșitul verii și începutul toamnei, pomușoarele scumpe de pe piața moldovenească au un public țintă foarte specific – migranții muncitori și rudele care vizitează diaspora.

Al treilea factor care favorizează cultivarea căpșunilor remontante este condițiile meteorologice destul de favorabile. În ultimii ani în Moldova, înghețurile târzii de primăvară au avut loc în mod regulat, mult mai des decât înghețurile de la începutul toamnei. Din acest punct de vedere, producția de căpșuni timpurii, chiar și în seră, este mai riscantă decât pomușoarele târzii ale soiurilor remontante.

În același timp, conducerea Asociației Producătorilor de Pomușoare din Moldova consideră că o specializare îngustă în cultivarea căpșunilor remontante este o afacere riscantă. Poate deveni o afacere independentă numai dacă aceste pomușoare apar în cele din urmă în lanțurile de supermarketuri și fermierii și comercianții cu amănuntul reușesc să stabilească parteneriate pe termen lung bazate pe contracte sezoniere.

#ramura #afacere #business #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi