Vacanţa la Viena şi banii europeni au determinat-o pe Olesea Plugaru să lanseze o afacere de producere a cărnurilor

O vacanţă în Austria i-a schimbat viaţa moldovencei Olesea Plugaru. A petrecut câteva zile cu soţul în Viena şi a fost încântată să vadă cum oamenii stau în rând după ciolan copt. Inspiraţi de această idee de business, soţii au revenit în Moldova fiind siguri că pot construi şi acasă un astfel de model de afacere.

„Carmangeria BARDA” a fost fondată în anul 2018 cu trei angajaţi, apoi în octombrie 2020 am deschis comercializarea producţiei, am mărit cantităţile şi am angajat mai mulţi lucrători în secţia de producere. Au fost în jur de 30 de persoane”, spune administratoarea Olesea Plugaru.

Întreprinderea a fost dezvoltată datorită Programului ODA “Femei în afaceri” la care a aplicat Olesea Plugaru, unde a obţinut un grant în valoare de 165 000 lei, din care a fost cumpărat utilajul necesar şi şi-a promovată afacerea. Ulterior, doi ani mai târziu, antreprenoarea a accesat un nou grant neramburasabil, în valoare de 158 000 lei, din care a procurat un generator de aburi pentru igienizarea încăperilor în secţia de producere şi o maşină de spălat vase şi tăvi.

„Suportul financiar din partea statului este foarte simţitor pentru noi. Mulţumim Guvernului Republicii Moldova şi Uniunii Europene. Vreau să fac un îndemn pentru bărbaţi, femei, tineri, care au spirit de antreprenor şi vor să deschidă o afacere, să profite de oportunităţile pe care le oferă statul”, afirmă cu încredere Olesea Plugaru.

#Olesea Plugaru #sprijin UE #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.