Ce s-a schimbat în Suedia după aderarea la Uniunea Europeană? Declarațiile Ambasadoarei Katarina Fried

07 Oct. 2024, 14:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Oct. 2024, 14:52 // Actual //  bani.md

Călătoria Suediei către Uniunea Europeană a început în anii 1990, fiind impulsionată de convingerea că integrarea europeană este un instrument pentru pace și stabilitate pe continent, precum și de dorința de a participa pe deplin la dezvoltarea politică și economică a Europei. În 1994, Suedia a organizat un referendum național, în urma căruia puțin peste jumătate dintre votanți au susținut aderarea la UE, iar Suedia a devenit oficial membră a UE la 1 ianuarie 1995. Sprijinul public pentru UE a crescut constant în Suedia, pe măsură ce beneficiile tangibile ale integrării europene au devenit evidente, scrie IPN.

Astăzi, la 30 de ani după referendum, o majoritate covârșitoare a suedezilor cred că UE a fost benefică pentru dezvoltarea țării. Suedia a colaborat îndeaproape cu partenerii din UE, beneficiind de forța acțiunii comune pe scena internațională, păstrând totodată o voce suedeză puternică și independentă.

Beneficii economice semnificative

Ca membru al UE, Suedia are un cuvânt de spus în elaborarea politicilor și reglementărilor UE în domenii esențiale, precum comerțul, protecția mediului, drepturile omului și securitatea internațională.

Apartenența la UE a adus beneficii economice semnificative Suediei. Accesul la piața unică a UE și la cele 70 de acorduri de liber schimb cu țări terțe aduce un impact estimativ de aproximativ 30 de miliarde de euro pe an economiei suedeze. Aceasta reprezintă de 12 ori mai mult decât contribuția financiară netă a Suediei la bugetul UE. Apartenența la blocul comunitar a ajutat economia noastră să crească, a creat locuri de muncă și a stimulat investițiile străine.

O combinație între subvențiile UE, accesul crescut la piețele externe și investițiile în zonele rurale a ajutat fermierii suedezi să dezvolte afaceri competitive, rezistente și durabile.

O uniune pentru pace

Aderarea a permis, de asemenea, cetățenilor noștri să trăiască, să studieze sau să lucreze oriunde în UE. Suedia și-a păstrat tradițiile și sărbătorile vechi, dar a îmbrățișat în același timp valorile europene comune.

În esență, UE este un proiect pentru pace. A fost creată după al Doilea Război Mondial pentru a preveni conflicte ulterioare în Europa și, pentru statele membre, a fost remarcabil de eficientă.

De la crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, în anul 1951, până la blocul politic de astăzi, UE a transformat în mare măsură Europa dintr-un continent al războiului într-o uniune pentru pace.

Din păcate, războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a readus ororile războiului în Europa, având un impact semnificativ și asupra Moldovei. Rezistența Moldovei și generozitatea față de vecinii săi în această perioadă dificilă sunt cu adevărat impresionante.

Pentru dezvoltarea continuă a UE și consolidarea păcii, stabilității și dezvoltării economice pe continent, integrarea țărilor din Europa de Est este esențială.

Obiective comune și cooperare

Suedia sprijină cu tărie agenda Parteneriatului Estic și ar primi cu căldură Moldova ca stat membru al Uniunii Europene. Totuși, decizia privind viitorul Moldovei rămâne în mâinile moldovenilor. Pe măsură ce moldovenii se pregătesc să ia o decizie istorică, Suedia susține ferm dreptul lor de a face această alegere pe baza faptelor, nu a fricilor, liber și independent, indiferent cum vor vota.

Pentru Suedia, cele trei decenii ca membru al UE au fost marcate de transformări și au adus beneficii economice, politice și sociale semnificative.

Apartenența la UE a întărit poziția țării noastre în Europa și în lume, iar Suedia a contribuit semnificativ la dezvoltarea UE și la atingerea obiectivelor comune de unitate și cooperare europeană. Suedia și-a găsit o casă în UE, națiunea noastră este mai puternică, mai sigură și mai prosperă ca parte a familiei europene.

16 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 13:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a cumpărat în trimestrul III din 2026 cel mai mic volum de gaze naturale pentru această perioadă din ultimii șapte ani, deși prețul de achiziție era sub media europeană. Acum, când economistul Veaceslav Ioniță estimează o scumpire de aproximativ 45% pe piața europeană, achizițiile riscă să devină mai costisitoare. Totuși, potrivit analizei sale, această evoluție nu ar trebui să provoace automat o majorare a tarifului pentru consumatori în această iarnă.

În cadrul emisiunii „Minut Economic”, economistul explică faptul că tariful actual include deja un preț prognozat de achiziție de aproximativ 17,05 lei pentru un metru cub. Acesta este apropiat de nivelul de 17,8 lei estimat în analiza sa pentru trimestrul IV.

În aceste condiții, Ioniță consideră că nu există suficiente motive economice pentru o majorare a tarifului doar în baza scumpirilor anticipate. Evaluarea trebuie să țină cont și de costurile totale recunoscute, volumele livrate și eventualele devieri tarifare. Prognoza sa rămâne însă condiționată de absența unui salt brusc și neprevăzut al prețurilor în decembrie.

Economistul atrage atenția asupra momentului în care au fost realizate achizițiile. În trimestrul III, Republica Moldova a procurat doar 30,2 milioane de metri cubi de gaze, cu aproximativ 41% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 71% sub volumul din trimestrul III al anului 2021.

Potrivit datelor prezentate de Ioniță, acesta este cel mai redus volum pentru trimestrul III din perioada 2020–2026. Spre comparație, achizițiile au constituit 105,2 milioane de metri cubi în 2021, 104,3 milioane în 2022 și 51 de milioane în 2025.

Reducerea s-a produs într-un trimestru în care prețul de achiziție al Republicii Moldova a fost cu 40 de bani pe metru cub sub reperul european. Economistul estimează că diferența a permis economisirea a aproximativ jumătate de milion de euro.

Ioniță precizează că volumele cumpărate într-un anumit trimestru pot depinde de consum, stocurile existente și calendarul contractelor. Totuși, în opinia sa, nivelul redus al achizițiilor într-o perioadă cu prețuri favorabile ridică întrebări privind eficiența acestora.

Pentru trimestrul IV din 2026, economistul estimează un preț mediu european de 17,8 lei pe metru cub, față de 12,3 lei în trimestrul precedent. Creșterea ar fi de aproximativ 45%. Acest reper nu reprezintă însă automat prețul pe care îl va plăti Republica Moldova, costul efectiv fiind determinat de contractele și condițiile achizițiilor.

În ansamblu, Ioniță apreciază că în 2026 prețurile de achiziție ale Republicii Moldova s-au apropiat de media europeană, după trei ani în care acestea au fost, în majoritatea trimestrelor, mai ridicate.

Conform estimărilor sale, în perioada 2023–2025, țara a plătit cu aproximativ 350 de milioane de euro mai mult decât ar fi costat aceleași volume la prețul european de referință. În primul trimestru din 2023, de exemplu, prețul de achiziție era de 20,5 lei pe metru cub, comparativ cu un reper european de 11,5 lei.

Concluzia economistului este că alinierea la prețurile europene reprezintă un progres, însă eficiența aprovizionării depinde și de volumele cumpărate și de momentul achizițiilor.