Val masiv de concedieri. Un colos economic cu mii de angajați în Moldova a început disponibilizările

Producătorul german de componente auto Dräxlmaier, care are mii de angajați în Republica Moldova, se pregătește să elimine locuri de muncă la nivel global, invocând crizele geopolitice și barierele impuse de politica comercială.

Compania se pregătește să elimine 600 de locuri de munc la nivel global, dintre care 350 vor fi reduse în Germania. Compania descrie această acțiune ca fiind un „program de reducere voluntară”.

Grupul Dräxlmaier invocă crizele geopolitice și barierele impuse de politica comercială, cum ar fi tarifele de protecție, ca factori care au contribuit la deciziile sale. Fondat în 1958, Dräxlmaier are aproximativ 70.000 de angajați în peste 60 de unități din 20 de țări.

În urmă cu un an, compania a înregistrat vânzări de 5,6 miliarde de euro. Printre clienții săi se numără mărci renumite, precum Audi, BMW, Jaguar, Land Rover, Maserati, Mercedes-Benz, Mini, Porsche și Volkswagen.

În vara anului 2016, Dräxlmaier a atras o finanțare de 40 milioane euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) printr-o emisiune de obligațiuni hibride și a anunțat că fondurile vor fi folosite pentru creșterea capacității de producție la fabricile din România, Serbia, Macedonia și Tunisia, precum și pentru finanțarea construcției unei noi unități de producție în Republica Moldova.

Producătorul german mai are două fabrici în Republica Moldova, construite în 2009, respectiv 2011, având un număr total de aproximativ 3.000 de angajați. Până acum, compania a investit 75 de milioane de dolari în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dräxlmaier #concedieri #auto

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.