Valoarea de piață a tuturor criptomonedelor a atins un maxim istoric. E dublă față de la începutul anului

Valoarea de piață a tuturor criptomonedelor a atins luni un maxim istoric de peste 2.000 de miliarde de dolari, dublu față de valoarea înregistrată la începutul anului, grație cererii venite din partea investitorilor instituționali și de retail, arată datele publicate de CoinGecko și Blockfolio, care urmăresc piața criptomonedelor, transmite Reuters.

La nivel global, există peste 4.000 de criptomonede, însă monedele cu cea mai mare valoare de piață sunt Bitcoin, Ethereum, Tether, XRP și Bitcoin Cash.

Bitcoin a stimulat dublarea capitalizării de piață a criptomonedelor în decurs de câteva luni, care în prezent are o capitalizare de piață de peste 1.000 de miliarde de dolari. Următoarele cinci criptomonede, Ether, Binance Coin, Polkadot, Tether și Cardano, au o capitalizare de piață combinată de 422 miliarde de dolari.

„Interesul a început să crească dincolo de Bitcoin și Ethereum. Pe măsură ce industria continuă să se maturizeze, ne așteptăm ca mai multe aplicații pe bază de blockchain să fie introduse la nivel global, ceea ce va coincide cu o creștere a interesului în alte active alternative”, a apreciat Paolo Ardoino, director de tehnologie la platforma de tranzacționare Bitfinex.

Cotația Bitcoin a crescut cu peste 100% în acest an, în timp ce Ethereum a câștigat aproape 190%. Ambele criptomonede au depășit cu mult performanțele activelor tradiționale, grație intrării pe piață a unor companii de tip mainstream și a unor mari investitori precum constructorul auto Tesla Inc și banca BNY Mellon, scrie AGERPRES.

Monedele virtuale sunt o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și care poate fi transferată, stocată și tranzacționată în mod electronic.

#valoare #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.