Vameșii au discutat cu diaspora dificultățile de traversare a frontierei

În contextul atestării tot mai frecvente a cazurilor în care persoanele fizice, din lipsă de informare, transportă bunuri a căror valoare depășește limita neimpozabilă, Serviciul Vamal a organizat, în premieră, o ședință consultativă cu asociațiile din diasporă, la care au fost discutate provocările întâmpinate de conaționalii aflați în străinătate la traversarea frontierei cu diverse mărfuri.

Ședința s-a desfășurat în data de 23 decembrie 2021, în format online, cu participarea conducerii Serviciului Vamal, responsabililor pe diverse segmente de activitate vamală și zeci de reprezentanți ai diasporei, fiind facilitată de Biroul Relații cu Diaspora.

Cele mai importante subiecte de pe agenda evenimentului au vizat transportarea bagajelor neînsoțite peste frontiera vamală, declararea prin acțiune a mijloacelor de transport cu numere străine, transmiterea bunurilor sub formă de donații și alte aspecte specifice domeniului vamal.

Astfel, participanții au fost informați cu privire la regulile de trecere peste frontiera vamală a bagajelor neînsoțite. Bagajele neînsoțite sunt bunurile expediate de către proprietar (posesor) sau la indicația lui, care sunt deplasate peste frontiera vamală de către transportator și nu sunt însoțite de proprietar sau posesor. La introducerea bagajului neînsoțit în țară, transportatorul declară în scris bunurile și achită drepturile de import.

Persoanele fizice au dreptul:

De a introduce pe teritoriul țării sau de a primi, prin intermediul bagajelor neînsoțite, bunuri fără achitarea drepturilor de import, cu condiția că acestea nu sunt destinate activității comerciale sau de producție, în legătură cu stabilirea la loc de trai permanent în RM sau cu obținerea acestor bunuri prin moștenire, fapte confirmate prin actele corespunzătoare.
De a primi bunuri prin intermediul bagajelor neînsoțite, cu condiția că acestea nu sunt destinate activității comerciale sau de producție, precum și cu condiția achitării drepturilor de import.

Cei prezenți au fost familiarizați și cu prevederile legale privind regimul de admitere temporară a mijloacelor de transport cu numere străine. Persoanele fizice rezidente și cele nerezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova mijloace de transport auto, fără achitarea drepturilor de import, doar în cazul în care acestea vor fi declarate prin acțiune și plasate sub regim vamal de admitere temporară, cu achitarea vinietei și cu respectarea următoarelor condiții:

mijlocul de transport se află la evidență permanentă în alt stat;
persoana fizică rezidentă să dețină în proprietate sau să aibă drept de folosință asupra mijlocului de transport, iar persoana fizică, suplimentar, să și locuiască temporar în Republica Moldova, aceste fapte fiind confirmate prin actele corespunzătoare;
mijlocul de transport să fie scos de pe teritoriul țării până la expirarea termenului acordat (180 de zile într-o perioadă de 12 luni consecutive);
mijlocul de transport să nu fie folosit pentru prestarea serviciilor de transport al mărfurilor sau pasagerilor;
mijlocul de transport nu poate fi vândut, donat, transmis prin moștenire, închiriat, subînchiriat, dat în comodat, gajat, transferat sau pus la dispoziția unei alte persoane pe teritoriul Republicii Moldova decât cu acordul organului vamal, numai după achitarea drepturilor de import.

#vameși #prevederi #diaspora

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.