Vânzări record de iPhone-uri. Apple a obținut un profit de 34,6 miliarde de dolari în trimestrul sărbătorilor

01 Feb. 2022, 09:26
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
01 Feb. 2022, 09:26 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Gigantul american Apple (AAPL) a raportat un profit record de 34,63 de miliarde de dolari în T4/2021, respectiv primul trimestru al anului financiar 2022 în SUA, fiind pentru prima dată când profitul trimestrial depăşeşte pragul de 30 de miliarde de dolari, conform MarketWatch.

Vânzările au ajuns la 123,95 de miliarde de dolari, în creştere cu 11% faţă de anul precedent, rezultat stimulat de vânzările record ale iPhone-urilor, în pofida penuriei globale de cipuri şi al ritmului galopant al inflaţiei. În ultimele trei şedinţe, acţiunile AAPL s-au apreciat cu 8,5% la New York, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la Investing.com.

CEO-ul Tim Cook susţine că rezultatele au fost obţinute deşi compania „a suferit probleme serioase de aprovizionare, mai mari decât în trimestrul anterior”, urmând ca al doilea trimestru al anului fiscal 2022 să fie scutit de o parte din provocările ultimei perioade, scrie ZF.

În cazul Apple, anul fiscal se termină în data de 25 septembrie, aşa că trimestrul care s-a încheiat pe 25 decembrie este primul trimestru al anului fiscal 2022.

Marja netă trimestrială (29,94%), EBITDA (35,65%) şi marja brută (43,76%) din „trimestrul sărbătorilor” au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimele 20 de trimestre.

Recordul absolut al celor trei indicatori din ultimele 40 de trimestre a fost atins în primul trimestru al anului fiscal 2013, care s-a încheiat pe 25 decembrie 2012. Acţiunile Apple s-au apreciat cu 437% în ultimii cinci ani, în timp ce avansul din ultimul an este de 31%.

Compania este evaluată de investitorii la Bursă la circa 2.800 de miliarde de dolari, arată datele Investing.com.

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.