Veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut cu aproape 50%

Scăderea veniturilor Rusiei din petrol și gaze intră în neconcordanță cu intensificarea cheltuielilor pentru războiul împotriva Ucrainei, ducând la un deficit bugetar mai mare pentru țară.

Veniturile din petrol și gaze au scăzut cu 46% în ianuarie față de aceeași lună a anului trecut, la 5,96 miliarde de dolari, a anunțat Ministerul de Finanțe al Rusiei. Acest lucru a atribuit scăderea prețurilor și a exporturilor de gaze naturale.

Rusia a vândut petrolul la un preț mediu de 49,48 dolari pe baril în ianuarie, un preț mai mic decât totalul de 70 de dolari pe baril din bugetul Rusiei. Veniturile din petrol și gaze servesc drept sursă cheie de finanțare pentru cheltuielile Moscovei, dar țara s-a lovit de sancțiuni impuse de țările occidentale după ce Rusia a invadat Ucraina.

Între timp, cheltuielile guvernamentale în ianuarie au crescut cu 58,7% față de anul anterior, la 3,12 trilioane de ruble. Cheltuielile au crescut pe fondul planurilor clasificate ale Rusiei de a crește cheltuielile pentru apărare la 3,5 trilioane de ruble în 2023. Vânzările mai scăzute de energie și creșterea cheltuielilor au contribuit la un deficit de 24,78 miliarde de dolari în bugetul federal.

Rusia a vândut energie către câteva țări, inclusiv China și India, pentru a-și spori fondurile. De asemenea, și-a crescut vânzările rezervelor valutare pentru a aborda deficitul bugetar rezultat din războiul din Ucraina.

Săptămâna trecută, Ministerul de Finanțe a declarat că va vinde valută străină în valoare de peste 2 miliarde de dolari între 7 februarie și 6 martie – aproape triplând rezervele valutare în valoare de 54,5 miliarde de ruble vândute luna trecută, potrivit Business Insider.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaze #petrol #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au început să aplice un tarif vamal unilateral de 10% pentru toate importurile provenite din numeroase țări, marcând o ruptură majoră față de sistemul global de comerț bazat pe acorduri reciproce, instaurat după al Doilea Război Mondial, notează Reuters.

Noile tarife au intrat în vigoare sâmbătă, la 12:01 (ora coastei de est), î n toate porturile maritime, aeroporturile și depozitele vamale din SUA. Săptămâna viitoare vor intra în vigoare și tarife suplimentare – cuprinse între 11% și 50% – pentru bunurile din 57 de țări, printre care China, Uniunea Europeană și Israel.

„Este cea mai importantă decizie comercială din viața noastră”, a declarat Kelly Ann Shaw, avocat specializat în comerț internațional și fost consilier la Casa Albă. „Este un cutremur în regulile jocului global”, a adăugat ea.

Decizia lui Trump a avut un efect devastator asupra piețelor financiare: indicele S&P 500 a pierdut 5.000 de miliarde de dolari în doar două zile, în timp ce prețurile petrolului și ale materiilor prime au scăzut brusc din cauza temerilor privind o nouă recesiune mondială.

Tariful de 20% se va aplica produselor din UE. Produsele din China vor fi taxate cu 34%, ceea ce ridică nivelul total al tarifelor impuse de Trump asupra importurilor chinezești la 54%. Israelul se va confrunta cu un tarif de 17%. Vietnamul, vizat cu un tarif de 46%, a acceptat să discute un acord cu SUA. Japonia ar putea fi afectată de o taxă de 24%. Taiwanul a trimis oficiali în SUA pentru negocieri.
Canada și Mexicul sunt scutite de noile tarife, dar rămân afectate de altele mai vechi, de 25%.

Un buletin al Vămii SUA prevede o perioadă de grație de 51 de zile pentru mărfurile deja încărcate spre SUA înainte de ora intrării în vigoare, cu condiția să ajungă până la 27 mai.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat pe platforma X că „războiul comercial nu este în interesul nimănui” și a cerut unitate în fața crizei. Premierul britanic Keir Starmer a spus că este pregătit să susțină afacerile britanice cu o „politică industrială robustă”, în timp ce urmărește obținerea unui acord comercial cu SUA care să excludă Regatul Unit de la noile tarife.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu va merge la Washington duminică pentru discuții directe cu Trump, în timp ce presa din Japonia a relatat că premierul Shigeru Ishiba cere o discuție telefonică urgentă cu liderul american.

Deși ordinul prezidențial prevede excepții pentru aproximativ 1.000 de categorii de produse – inclusiv medicamente, uraniu și semiconductori – administrația Trump analizează extinderea tarifelor inclusiv asupra unora dintre acestea.

Elon Musk, apropiat al lui Trump, a declarat în cadrul unui eveniment politic din Italia că speră într-un viitor cu „tarife zero” între SUA și Europa.