Veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut cu aproape 50%

Scăderea veniturilor Rusiei din petrol și gaze intră în neconcordanță cu intensificarea cheltuielilor pentru războiul împotriva Ucrainei, ducând la un deficit bugetar mai mare pentru țară.

Veniturile din petrol și gaze au scăzut cu 46% în ianuarie față de aceeași lună a anului trecut, la 5,96 miliarde de dolari, a anunțat Ministerul de Finanțe al Rusiei. Acest lucru a atribuit scăderea prețurilor și a exporturilor de gaze naturale.

Rusia a vândut petrolul la un preț mediu de 49,48 dolari pe baril în ianuarie, un preț mai mic decât totalul de 70 de dolari pe baril din bugetul Rusiei. Veniturile din petrol și gaze servesc drept sursă cheie de finanțare pentru cheltuielile Moscovei, dar țara s-a lovit de sancțiuni impuse de țările occidentale după ce Rusia a invadat Ucraina.

Între timp, cheltuielile guvernamentale în ianuarie au crescut cu 58,7% față de anul anterior, la 3,12 trilioane de ruble. Cheltuielile au crescut pe fondul planurilor clasificate ale Rusiei de a crește cheltuielile pentru apărare la 3,5 trilioane de ruble în 2023. Vânzările mai scăzute de energie și creșterea cheltuielilor au contribuit la un deficit de 24,78 miliarde de dolari în bugetul federal.

Rusia a vândut energie către câteva țări, inclusiv China și India, pentru a-și spori fondurile. De asemenea, și-a crescut vânzările rezervelor valutare pentru a aborda deficitul bugetar rezultat din războiul din Ucraina.

Săptămâna trecută, Ministerul de Finanțe a declarat că va vinde valută străină în valoare de peste 2 miliarde de dolari între 7 februarie și 6 martie – aproape triplând rezervele valutare în valoare de 54,5 miliarde de ruble vândute luna trecută, potrivit Business Insider.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaze #petrol #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.