Veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut cu aproape 50%

Scăderea veniturilor Rusiei din petrol și gaze intră în neconcordanță cu intensificarea cheltuielilor pentru războiul împotriva Ucrainei, ducând la un deficit bugetar mai mare pentru țară.

Veniturile din petrol și gaze au scăzut cu 46% în ianuarie față de aceeași lună a anului trecut, la 5,96 miliarde de dolari, a anunțat Ministerul de Finanțe al Rusiei. Acest lucru a atribuit scăderea prețurilor și a exporturilor de gaze naturale.

Rusia a vândut petrolul la un preț mediu de 49,48 dolari pe baril în ianuarie, un preț mai mic decât totalul de 70 de dolari pe baril din bugetul Rusiei. Veniturile din petrol și gaze servesc drept sursă cheie de finanțare pentru cheltuielile Moscovei, dar țara s-a lovit de sancțiuni impuse de țările occidentale după ce Rusia a invadat Ucraina.

Între timp, cheltuielile guvernamentale în ianuarie au crescut cu 58,7% față de anul anterior, la 3,12 trilioane de ruble. Cheltuielile au crescut pe fondul planurilor clasificate ale Rusiei de a crește cheltuielile pentru apărare la 3,5 trilioane de ruble în 2023. Vânzările mai scăzute de energie și creșterea cheltuielilor au contribuit la un deficit de 24,78 miliarde de dolari în bugetul federal.

Rusia a vândut energie către câteva țări, inclusiv China și India, pentru a-și spori fondurile. De asemenea, și-a crescut vânzările rezervelor valutare pentru a aborda deficitul bugetar rezultat din războiul din Ucraina.

Săptămâna trecută, Ministerul de Finanțe a declarat că va vinde valută străină în valoare de peste 2 miliarde de dolari între 7 februarie și 6 martie – aproape triplând rezervele valutare în valoare de 54,5 miliarde de ruble vândute luna trecută, potrivit Business Insider.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaze #petrol #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Maxim Brăila, cunoscut în trecut pentru declarațiile sale elogioase la adresa președintelui rus Vladimir Putin, a fost numit în funcția de consilier pentru soluționarea contestațiilor în cadrul Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC). Numirea sa a fost votată de 57 de deputați în cadrul ședinței plenare a Parlamentului.

Decizia a venit în urma unui concurs public organizat de Comisia economie, buget și finanțe, care l-a propus pentru un mandat de șapte ani, fără posibilitate de reînnoire. Brăila este licențiat în drept, magistru în științe economice și drept public, și urmează studii de doctorat la Universitatea de Studii Europene din Moldova. El a activat atât în sectorul public, cât și în cel privat, inclusiv în poziții de conducere.

Agenția pentru Soluționarea Contestațiilor este un organ colegial format din șapte consilieri, inclusiv directorul general, iar atribuțiile acesteia vizează examinarea contestațiilor în cadrul achizițiilor publice.

Maxim Brăila a apărut pentru prima dată în atenția opiniei publice în mai 2011, când, fiind elev în clasa a XII-a, s-a înscris în cursa electorală pentru Consiliul Municipal Chișinău, ca independent. A obținut puțin peste 200 de voturi, adică 0,06% din sufragii.

În acea campanie, Brăila declara că vrea să fie „un politician de tipul lui Vladimir Putin – un lider adevărat care se gândește la cetățeni”, subliniind totuși că nu susține regimul nedemocratic de la Moscova. Ulterior, a afirmat că a ales să nu se alinieze partidelor politice pentru a nu fi controlat de „mafioți și oligarhi”, potrivit unui material al Europei Libere.

Numirea sa într-o funcție-cheie într-o instituție cu rol esențial în integritatea proceselor de achiziții publice ridică semne de întrebare legate de evoluția ideologică a fostului candidat independent și de criteriile de integritate care au stat la baza selecției.