Veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut cu aproape 50%

Scăderea veniturilor Rusiei din petrol și gaze intră în neconcordanță cu intensificarea cheltuielilor pentru războiul împotriva Ucrainei, ducând la un deficit bugetar mai mare pentru țară.

Veniturile din petrol și gaze au scăzut cu 46% în ianuarie față de aceeași lună a anului trecut, la 5,96 miliarde de dolari, a anunțat Ministerul de Finanțe al Rusiei. Acest lucru a atribuit scăderea prețurilor și a exporturilor de gaze naturale.

Rusia a vândut petrolul la un preț mediu de 49,48 dolari pe baril în ianuarie, un preț mai mic decât totalul de 70 de dolari pe baril din bugetul Rusiei. Veniturile din petrol și gaze servesc drept sursă cheie de finanțare pentru cheltuielile Moscovei, dar țara s-a lovit de sancțiuni impuse de țările occidentale după ce Rusia a invadat Ucraina.

Între timp, cheltuielile guvernamentale în ianuarie au crescut cu 58,7% față de anul anterior, la 3,12 trilioane de ruble. Cheltuielile au crescut pe fondul planurilor clasificate ale Rusiei de a crește cheltuielile pentru apărare la 3,5 trilioane de ruble în 2023. Vânzările mai scăzute de energie și creșterea cheltuielilor au contribuit la un deficit de 24,78 miliarde de dolari în bugetul federal.

Rusia a vândut energie către câteva țări, inclusiv China și India, pentru a-și spori fondurile. De asemenea, și-a crescut vânzările rezervelor valutare pentru a aborda deficitul bugetar rezultat din războiul din Ucraina.

Săptămâna trecută, Ministerul de Finanțe a declarat că va vinde valută străină în valoare de peste 2 miliarde de dolari între 7 februarie și 6 martie – aproape triplând rezervele valutare în valoare de 54,5 miliarde de ruble vândute luna trecută, potrivit Business Insider.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaze #petrol #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.