Putin, plan agresiv pentru Ucraina. Ce informații are, de fapt, CIA

Directorul CIA, William Burns, a avertizat că președintele Vladimir Putin „pariază că poate folosi timpul în favoarea sa”, mai ales de când sprijinul Occidentului pentru Ucraina a început să se estompeze.

CIA apreciază că următoarele șase luni de război din Ucraina vor fi „critice”, a declarat Burns, un fost ambasador al SUA în Rusia, care face călătorii frecvente la Kiev, în timpul unui eveniment la Universitatea Georgetown.

În această perioadă „crucială”, va fi vital ca forțele ucrainene să se opună pe câmpul de luptă trupelor rusești, a continuat Burns, subliniind că Ucraina a trebuit să-i explice liderului rus „că nu numai că nu va putea să avanseze mai mult în Ucraina, dar pe măsură ce trece fiecare lună, el riscă să piardă teritoriul pe care l-a confiscat ilegal din Ucraina”.

Evaluarea lui Burns a făcut ecou printre comentariile șefului NATO, Jens Stoltenberg, la mijlocul lunii ianuarie, când a spus că războiul intră într-o „fază decisivă”. Lupta din Ucraina s-a transformat într-un război de uzură, cu pierderi grele de ambele părți și câștiguri progresive. Prin acest lucru se așteaptă ca Rusia să lanseze o ofensivă în viitorul apropiat, pe măsură ce Ucraina își intensifică cererile pentru arme mai avansate din Occident pentru a o ajuta să se apere împotriva invadatorilor ruși și să facă eforturi pentru a revendica teritoriul ocupat.

SUA, Germania și Marea Britanie au anunțat că vor furniza tancuri de luptă Ucrainei, îndeplinind o cerere. Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a sugerat că ofensiva rusă preconizată va avea loc aproape de aniversarea unui an de la invazia rusă – 24 februarie. „Credem că, având în vedere că trăiesc în simbolism, vor încerca să încerce ceva în jurul datei de 24 februarie”, a declarat Reznikov la postul de televiziune francez BFMTV.

Între timp, în Kiev și capitalele occidentale au loc discuții cu privire la potențialul forțelor ucrainene de a îndepărta trupele ruse din Crimeea și de a recâștiga controlul asupra peninsulei cruciale a Mării Negre. „Trebuie să facem totul pentru a ne asigura că Crimeea se va întoarce acasă până în vară”, a declarat generalul-maior Kirilo Budanov, șeful serviciilor secrete militare din Ucraina.

Crimeea, care găzduiește o serie de baze militare rusești și flota rusă de la Marea Neagră, a fost folosită drept teren de așteptare pentru invazia Rusiei de anul trecut. Avioanele și navele de război rusești continuă să folosească Crimeea ca bază de atac pentru lovirea Ucrainei. Analiști militari de top au susținut că recâștigarea controlului asupra Crimeei este cheia supraviețuirii pe termen lung a Ucrainei.

„Terenul decisiv pentru acest război este Crimeea. Guvernul ucrainean știe că nu se poate mulțumi ca Rusia să-și păstreze controlul asupra Crimeei”, a declarat, la sfârșitul lunii ianuarie, generalul în retragere Ben Hodges, un fost comandant al armatei americane în Europa. „În următoarele câteva luni, Ucraina va stabili condițiile pentru eventuala eliberare a Crimeei”, a adăugat el, potrivit Business Insider.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pla #razboi #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centrala hidroelectrică de la Costești ar putea să-și dubleze capacitatea de generare a energiei electrice prin extinderea surselor de producere cu ajutorul energiei regenerabile. Proiectele ambițioase au fost prezentate ministrului Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei vizite de documentare la Întreprinderea de Stat „Nodul Hidroenergetic Costești”.

Potrivit administrației întreprinderii, în frunte cu Igor Cibotaru, sunt pregătite studii de fezabilitate pentru instalarea unui parc fotovoltaic plutitor și a unui parc eolian, fiecare cu o capacitate de 5 până la 10 MW. Acestea vor fi completate cu baterii pentru stocarea energiei electrice, transformând nodul într-un important actor pe piața energiei, inclusiv pe cea de echilibrare, odată cu lansarea piețelor pe termen scurt.

Investițiile ar urma să fie acoperite din sursele proprii ale întreprinderii, acumulate în anii precedenți din profitul net reinvestit în dezvoltarea infrastructurii.

„Prin diversificarea surselor – apă, aer și soare – vom reduce dependența de o singură tehnologie și vom crește stabilitatea sistemului energetic național,” a declarat administratorul Cibotaru.

În prezent, centrala funcționează cu un singur generator de 16 MW, pus în funcțiune în 1978, și produce circa 65 milioane kWh anual – echivalentul a aproximativ 6% din energia electrică generată pe plan intern. Activitatea sa depinde de deciziile grupului operativ moldo-român, care gestionează debitul de apă din lacul de acumulare Costești.

Lacul de acumulare Costești, al doilea ca mărime din țară după cel de la Dubăsari, se întinde pe 70 km în susul râului Prut și are o suprafață de 59 km², o capacitate de 1,285 miliarde metri cubi și o adâncime maximă de 43 metri.

Dacă proiectele vor primi undă verde de la Consiliul de administrație, centrala de la Costești ar putea deveni un exemplu regional de tranziție energetică durabilă.