Vești bune pentru cei care călătoresc în UE! Convorbiri telefonice la preț de apel local

Comisia Europeană a adoptat vineri o propunere crucială pentru cetățenii Republicii Moldova și ai Uniunii Europene: includerea serviciului de roaming în Acordul de Asociere dintre UE și Republica Moldova. Această decizie, bazată pe obiectivele de integrare și cooperare, are potențialul de a facilita și de a îmbunătăți semnificativ experiența de călătorie pentru toți cetățenii implicați.

Potrivit instituției europene, odată ce propunerea va parcurge toate etapele necesare și va fi aprobată, cetățenii Republicii Moldova care doresc să viziteze statele membre ale Uniunii Europene vor putea să își folosească telefoanele mobile în aceleași condiții tarifare ca acasă. Aceasta înseamnă că nu vor mai fi supuși la costuri suplimentare de roaming și vor putea să beneficieze de același tarif pentru serviciile de telefonie mobilă pe care le au în țara de origine.

În același timp, călătorii din statele membre ale Uniunii Europene vor avea avantajul de a beneficia de aceleași condiții de tarifare favorabile atunci când vizitează Republica Moldova. Acest lucru va elimina barierele financiare și va facilita comunicațiile pentru turiști, dar și pentru afacerile și schimburile culturale între cele două părți.

Propunerea de a include serviciul de roaming în Acordul de Asociere reprezintă un pas semnificativ în consolidarea relațiilor dintre UE și Republica Moldova.

Scăderea tarifelor pentru serviciile de roaming începând cu 1 ianuarie 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#apel #Roaming #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.