Cifre îngrijorătoare! Crește munca la negru și șomajul

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în trimestrul II 2023, forța de muncă a Republicii Moldova, reprezentată de populația activă de 15 ani și peste, a crescut la 935,1 mii de persoane, înregistrând o creștere de 3,9% față de aceeași perioadă a anului precedent (trimestrul II 2022). De asemenea, populația ocupată de 15 ani și peste a ajuns la 899,6 mii de persoane, înregistrând o creștere de 2,4% în comparație cu trimestrul II 2022.

Cu toate acestea, una dintre cele mai notabile schimbări a fost înregistrată în ceea ce privește rata șomajului. Rata șomajului la nivel național a atins valoarea de 3,8%, în creștere semnificativă față de nivelul trimestrului II 2022, care era de 2,4%. Aceasta indică o creștere a numărului de persoane care nu au locuri de muncă în această perioadă.

Datele arată că femeile au reprezentat 50,1% din forța de muncă, în timp ce bărbații au alcătuit 49,9%. De asemenea, populația activă din mediul rural a fost mai mare decât cea din mediul urban, cu o pondere de 54,5% în mediul rural și 45,5% în mediul urban.

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste a crescut la 45,4%, în creștere față de nivelul trimestrului II 2022, care era de 42,3%. Rata de participare la forța de muncă a populației în vârstă de 20-64 ani a ajuns la 58,8%, comparativ cu 54,5% în trimestrul II 2022.

În ceea ce privește ocuparea, ponderea femeilor în populația ocupată a fost mai mare, reprezentând 50,3%, în timp ce bărbații au constituit 49,7%. Populația ocupată din mediul rural a depășit cea din mediul urban, cu 55,1% în mediul rural și 44,9% în mediul urban.

Raportul indică că 22,2% dintre persoanele ocupate au lucrat în sectorul agricol, în timp ce 77,8% au fost implicați în activități non-agricole. Cei mai mulți angajați au fost în sectorul serviciilor, cu 55,3% din totalul persoanelor ocupate.

Munca nedeclarată5 în rândul salariaților a constituit 8,0% față de 6,2% în trimestrul II 2022. În sectorul informal au lucrat 17,2% din totalul persoanelor ocupate în economie. Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal a constituit 24,4% (din totalul persoanelor ocupate. În sectorul non-agricol ocuparea informală a constituit 12,1%. Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este înregistrată în construcții (68,6% din totalul persoanelor ocupate în construcții). Din numărul persoanelor ocupate informal salariații au alcătuit 27,7%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munca la negru #șomaj #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina