Cifre îngrijorătoare! Crește munca la negru și șomajul

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în trimestrul II 2023, forța de muncă a Republicii Moldova, reprezentată de populația activă de 15 ani și peste, a crescut la 935,1 mii de persoane, înregistrând o creștere de 3,9% față de aceeași perioadă a anului precedent (trimestrul II 2022). De asemenea, populația ocupată de 15 ani și peste a ajuns la 899,6 mii de persoane, înregistrând o creștere de 2,4% în comparație cu trimestrul II 2022.

Cu toate acestea, una dintre cele mai notabile schimbări a fost înregistrată în ceea ce privește rata șomajului. Rata șomajului la nivel național a atins valoarea de 3,8%, în creștere semnificativă față de nivelul trimestrului II 2022, care era de 2,4%. Aceasta indică o creștere a numărului de persoane care nu au locuri de muncă în această perioadă.

Datele arată că femeile au reprezentat 50,1% din forța de muncă, în timp ce bărbații au alcătuit 49,9%. De asemenea, populația activă din mediul rural a fost mai mare decât cea din mediul urban, cu o pondere de 54,5% în mediul rural și 45,5% în mediul urban.

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste a crescut la 45,4%, în creștere față de nivelul trimestrului II 2022, care era de 42,3%. Rata de participare la forța de muncă a populației în vârstă de 20-64 ani a ajuns la 58,8%, comparativ cu 54,5% în trimestrul II 2022.

În ceea ce privește ocuparea, ponderea femeilor în populația ocupată a fost mai mare, reprezentând 50,3%, în timp ce bărbații au constituit 49,7%. Populația ocupată din mediul rural a depășit cea din mediul urban, cu 55,1% în mediul rural și 44,9% în mediul urban.

Raportul indică că 22,2% dintre persoanele ocupate au lucrat în sectorul agricol, în timp ce 77,8% au fost implicați în activități non-agricole. Cei mai mulți angajați au fost în sectorul serviciilor, cu 55,3% din totalul persoanelor ocupate.

Munca nedeclarată5 în rândul salariaților a constituit 8,0% față de 6,2% în trimestrul II 2022. În sectorul informal au lucrat 17,2% din totalul persoanelor ocupate în economie. Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal a constituit 24,4% (din totalul persoanelor ocupate. În sectorul non-agricol ocuparea informală a constituit 12,1%. Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este înregistrată în construcții (68,6% din totalul persoanelor ocupate în construcții). Din numărul persoanelor ocupate informal salariații au alcătuit 27,7%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munca la negru #șomaj #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ce Ucraina a restricționat mișcarea capitalului, în urma invaziei Rusiei din februarie 2022, Banca Națională (NBU) este în proces de finalizare a unui amplu pachet de liberalizare. Măsurile sunt menite să susțină companiile locale și să atragă noi investitori, costul estimat fiind de 5,5 miliarde de dolari. Oficialii nu au furnizat o dată certă pentru adoptarea măsurilor.

Mai mulți oficiali ai băncii centrale au vorbit cu Reuters despre relaxarea restricțiilor pe mișcările de capital, conform Agerpres. În urmă cu doi ani, NBU a impus restricţii dure asupra ieşirilor de capital şi a înăsprit controlul asupra schimburilor de valută, în ideea de a menţine stabilitatea financiară. În paralel, economia Ucrainei s-a contractat cu aproape o treime în primul an de război.

Pe măsură ce companiile ucrainene s-au adaptat la război au existat solicitări pentru relaxarea restricţiilor vizând mişcările de capital. Graţie ajutoarelor financiare, în valoare de mai multe miliarde de dolari, venite de la partenerii occidentali, economia ucraineană a înregistrat un avans de 5,3%, anul trecut, în timp ce prognozele pentru acest an arată un avans de 3%.

„Va fi cel mai mare pachet de liberalizare a mişcărilor de capital de la debutul invaziei”, a precizat departamentul de comunicare al Băncii Naţionale a Ucrainei.

Printre măsuri ar urma să se afle: acordarea permisiunii de a plăti, parţial, noi dividende non-rezidenţilor, autorizarea plăţilor pentru importurile de servicii şi plata dobânzilor pentru vechile datorii.

O decizie este aşteptată să fie adoptată în curând, au precizat oficialii de la NBU, însă nu au furnizat şi o dată exactă, precizând că se mai lucrează încă la ultimele detalii care vor fi discutate şi cu Fondul Monetar Internaţional, un important susţinător financiar al Ucrainei.

Banca Naţională a Ucrainei a început anul trecut să relaxeze restricţiile impuse mişcărilor de capital. Unul din primii paşi a fost introducerea unui curs de schimb mai flexibil, relaxând cursul de schimb fix pentru hrivna ucraineană. De asemenea, banca centrală a publicat o foaie de parcurs pentru noi măsuri de relaxare, atunci când războiul şi situaţia economică o vor permite.

Printre restricţiile cu care se confruntă, în prezent, companiile din Ucraina se regăseşte atât accesul limitat la achiziţiile de valută, cât şi limite la derularea anumitor plăţi operaţionale.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a afirmat anterior că banca centrală este aproape de a finaliza prima etapă a liberalizării, în condiţiile în care ajutorul financiar extern vital pentru acest an a fost asigurat.

La data de 1 aprilie 2024, rezervele valutare ale NBU au atins un nivel-record de 43,76 miliarde de dolari. Banca centrală estimează costul noilor măsuri de liberalizare la aproximativ 5,5 miliarde de dolari.

Una dintre cele mai cerute măsuri este posibilitatea firmelor de a plăti pentru importurile de servicii, precum marketing, publicitate şi consultanţă de business, în contextul în care companiile ucrainene încearcă să intre pe noi pieţe şi să urmărească noi oportunităţi de creştere, pentru a contracara pierderile suferite acasă din cauza războiului.