Cum autoritățile „fură” banii migranților moldoveni. Tănase: Din fiecare dolar trimis statul încasează jumătate

Republica Moldova nu are economie. Este o mare problemă capabilă să absoarbă forța de muncă pe care o avem. În URSS statul le dădea câte o sapă în mână, 70 de ruble și le dădea voie să mai fure de la colhoz și astfel se descurcau oamenii. Însă o parte plecau în Rusia pentru un câștig suplimentar. Acum în agricultură, tehnologiile permit înlocuirea câtorva oameni, susține fostul judecător al Curții Constituționale, Alexandru Tănase la „Puterea a patra” de la N4.

El spune că este foarte bine că oamenii pleacă. Nu suntem unicii. În Letonia, de exemplu, sunt mai puțin de 2 milioane. Jumate din populați este plecată. Sunt în țările scandinave. Este vorba de ingineri, specialiști etc.

„Republica Moldova nu poate atrage investiții. E o problemă pentru noi. Avem un ministru al Economiei (Dumitru Alaiba n.r) vocal care vrea să aducă Uber-ul, dar de fapt nu poți aduce o companie care să deschidă o fabrică. Nu ai de unde lua 50-60 de ingineri. Oamenii au plecat. Or, Politehnica nu mai are ponderea de odinioară”, a punctat Tănase.

În opinia fostului judecător, nu e rău că pleacă oamenii din Republica Moldova. Care este soluția pentru a compensa lipsa? Vom ajunge să importăm forța de muncă. Astăzi deja trebuie să ne gândim din ce țări și ce fel de forță de muncă vom aduce. De exemplu un medic din Moldova are un salariu de 1000 de euro. în România este triplu, în Franța este de 6 ori mai mare.

„Omenii pleacă pentru că am moștenit un sector agricol dezindustrializat. Ce înseamnă sat de 6000 de oameni e oraș. Nu pute să cerem moldovenilor să stea acasă. De exemplu, din fiecare dolar trimis de moldoveni, statul încasează jumătate prin TVA și taxe. O bătrânică din 2000 de lei cumpărături vreo 700 de lei le lasă pentru TVA. Cândva era inițiativa ca cele 50 de centre raionale de al e transforma în 30 de orășele și ar absorbi forța de muncă. Asta ar fi dat o stabilitate demografică”, a conchis Tănase.

Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, volumul transferurilor de bani în Republica Moldova în luna iulie a acestui an a fost de 137,8 milioane USD, înregistrând o scădere de 7,7% față de luna iunie și o diminuare de aproape 20% în comparație cu iulie anul trecut. Datele arată că volumul transferurilor de bani pentru primele șapte luni ale anului 2023 este comparabil cu cel din aceeași perioadă a anului 2022, ajungând la 971,7 milioane USD în 2023 și 967,5 milioane USD în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#remitențe #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.