(VIDEO) ANRE explică de ce a ajustat tarifele la apă și canalizare pentru S.A. „Apă-Canal Chișinău”

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat noile tarife pentru furnizarea și prestarea serviciilor publice de alimentare cu apă, canalizare și epurare a apelor uzate de către S.A. „Apă-Canal Chișinău”. Noile tarife vor intra în vigoare începând cu data de 21 martie.

Alexandru Mija, șeful Departamentului Apă și Canalizare din cadrul ANRE, a explicat, într-un video publicat pe pagina oficială a Agenției, factorii care au stat la baza deciziei de ajustare și modul în care au fost stabilite noile prețuri.

Potrivit acestuia, S.A. „Apă-Canal Chișinău” a solicitat majorări tarifare cuprinse între 29,6% și 97,3%, în funcție de tipul serviciului prestat. După o analiză detaliată și prin excluderea cheltuielilor considerate nejustificate, ANRE a aprobat creșteri moderate, situate între 20,2% și 50,8%.

„Tarifele au fost determinate folosind drept principiu suportarea de către consumatori doar a cheltuielilor justificate, având la bază o analiză riguroasă a costurilor reale și a factorilor economici care influențează sectorul de alimentare cu apă și canalizare”, a declarat Alexandru Mija.

Pentru a reduce impactul asupra mediului și a limita costurile, ANRE recomandă consumatorilor să utilizeze eficient resursele de apă și să adopte un comportament responsabil în privința consumului de apă.

Mai multe detalii despre ajustarea tarifelor și motivele din spatele acestei decizii pot fi urmărite în videoul publicat pe pagina oficială a ANRE.

#ajustare tarife #video #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.