VIDEO Calea parcursă de Ungaria în procesul de integrare europeană şi creşterea economică înregistrată după 2004

La 31 martie 1994, Ungaria a cerut să adere la Uniunea Europeană, iar negocierile au început patru ani mai târziu. Statul a organizat și un referendum privind aderarea, la 12 aprilie 2003. După un proces complex de reforme care au urmat căderii regimului comunist, oficial, Ungaria a devenit stat membru al UE în 2004.

Între 2004 și 2022, țara a primit fonduri de peste 83 de miliarde de euro, de patru ori mai mari decât a plătit în bugetul comun. Fără aderarea la UE, PIB-ul Ungariei ar fi fost cu 20% mai mic, susțin experții economici.

În cifre, PIB-ul Ungariei în 2004 era de aproximativ 74 de miliarde de euro, iar în 2022 a crescut la 196 miliarde de euro. A crescut în același timp și salariul mediu, de la 450 de euro în 2004, la 1.200 de euro în 2022. La capitolul investiții străine directe (ISD), Ungaria s-a dezvoltat mult. Până la aderare, investițiile în economia națională erau de doar 45 miliarde de euro. În 2022 cifra investițiilor a ajuns să fie de 105 miliarde de euro.

Ungaria a fost al treilea stat, după Malta şi Slovenia, care a spus „DA” Europei. Deşi rezultatele referendumului din Ungaria, din 12 aprilie 2003, au confirmat că majoritatea maghiarilor doresc aderarea la UE, prezenţa la vot a fost foarte scăzută. 38% din electorat a participat la referendum, rezultatul votului find declarat pozitiv. Prin lege, un mimim de 1/4 din electorat trebuie să se prezinte la vot, pentru ca referendumul să fie valid.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#calea spre integrare #beneficii economice #Ungaria #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În cadrul anchetei penale „INTERPOL”, Procuratura Anticorupție, cu sprijinul Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), a ridicat două automobile cu o valoare totală de aproximativ 1,2 milioane MDL. Aceste bunuri reprezintă o parte din mita plătită în schema de corupție pentru blocarea Notificărilor Roșii emise de INTERPOL, fiind considerate bunuri infracționale. În total, au fost aplicate măsuri de sechestru în valoare de peste 11,7 milioane MDL pe teritoriul Republicii Moldova.

Investigația face parte dintr-o colaborare internațională între Republica Moldova și Franța, demarată în aprilie 2024, vizând o presupusă schemă de corupție prin care funcționari publici din mai multe țări primeau mită pentru a facilita blocarea Notificărilor Roșii emise de INTERPOL în cazul infractorilor internaționali aflați în căutare. La nivel național, ancheta a fost sprijinită de ofițerii și procurorii francezi, precum și de Biroul Federal de Investigații al SUA.

În cadrul investigațiilor din iunie 2024, au avut loc percheziții multiple în Republica Moldova, iar procurorii au analizat documente și materiale ridicate cu sprijinul Centrului Național Anticorupție și al Inspectoratului Național de Investigații. Au fost audiate zeci de persoane, unele dintre ele fiind reținute și arestate preventiv.

Potrivit probelor adunate până în prezent, un grup criminal organizat ar fi pus la cale o schemă de corupție în care avocați și foști funcționari publici moldoveni, cu implicarea unei companii din Emiratele Arabe Unite, depuneau cereri false la INTERPOL, solicitând blocarea Notificărilor Roșii pe motiv că persoanele în cauză aveau statut de solicitanți de azil în Republica Moldova. Aceștia au obținut astfel o favoare ilegală, iar funcționari publici din cadrul Inspectoratului General pentru Migrație (IGM) au inițiat procedura de azil în mod ilegal, fără ca persoanele implicate să fie fizic prezente în țară.

În paralel, Procuratura Anticorupție a desfășurat investigații financiare prin Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, identificând fluxuri financiare suspecte și bunuri infracționale care urmează a fi confiscate. Printre bunurile sechestrate se numără proprietăți imobiliare și vehicule de lux, dar și conturi bancare și mijloace bănești.

Printre bunurile confiscate se numără:

Casă de locuit și teren pentru construcții în Chișinău, în valoare de aproximativ 3,45 milioane MDL
Cota-parte din apartamente și case în Chișinău și Vadul lui Vodă, cu valori de aproximativ 2,04 milioane și 3,26 milioane MDL
Mașini de lux, inclusiv Toyota Camry, Range Rover, și Mercedes GLC
Conturi bancare și mijloace bănești în valoare de aproximativ 41.449 EUR și 600 USD

Ancheta continuă, iar Procuratura Anticorupție colaborează cu autoritățile din diverse jurisdicții pentru a descuraja activitățile infracționale care afectează investigațiile internaționale. De asemenea, în urma acestei anchete, INTERPOL a deblocat Notificările Roșii pentru persoanele implicate în această schemă, oprind astfel utilizarea acesteia de către fugarii internaționali.