VIDEO Calea parcursă de Ungaria în procesul de integrare europeană şi creşterea economică înregistrată după 2004

La 31 martie 1994, Ungaria a cerut să adere la Uniunea Europeană, iar negocierile au început patru ani mai târziu. Statul a organizat și un referendum privind aderarea, la 12 aprilie 2003. După un proces complex de reforme care au urmat căderii regimului comunist, oficial, Ungaria a devenit stat membru al UE în 2004.

Între 2004 și 2022, țara a primit fonduri de peste 83 de miliarde de euro, de patru ori mai mari decât a plătit în bugetul comun. Fără aderarea la UE, PIB-ul Ungariei ar fi fost cu 20% mai mic, susțin experții economici.

În cifre, PIB-ul Ungariei în 2004 era de aproximativ 74 de miliarde de euro, iar în 2022 a crescut la 196 miliarde de euro. A crescut în același timp și salariul mediu, de la 450 de euro în 2004, la 1.200 de euro în 2022. La capitolul investiții străine directe (ISD), Ungaria s-a dezvoltat mult. Până la aderare, investițiile în economia națională erau de doar 45 miliarde de euro. În 2022 cifra investițiilor a ajuns să fie de 105 miliarde de euro.

Ungaria a fost al treilea stat, după Malta şi Slovenia, care a spus „DA” Europei. Deşi rezultatele referendumului din Ungaria, din 12 aprilie 2003, au confirmat că majoritatea maghiarilor doresc aderarea la UE, prezenţa la vot a fost foarte scăzută. 38% din electorat a participat la referendum, rezultatul votului find declarat pozitiv. Prin lege, un mimim de 1/4 din electorat trebuie să se prezinte la vot, pentru ca referendumul să fie valid.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#calea spre integrare #beneficii economice #Ungaria #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova face pași concreți spre tranziția energetică verde, înregistrând un interes remarcabil din partea investitorilor pentru construcția de centrale electrice din surse regenerabile. Potrivit Ministerului Energiei, în cadrul licitației organizate pentru oferirea statutului de „producător eligibil mare”, au fost depuse până la 31 martie 34 de oferte pentru parcuri fotovoltaice, totalizând 236,61 MW, și 8 oferte pentru centrale eoliene, însumând 207,5 MW.

Toate ofertele au fost depuse de companii locale, două dintre acestea având fondatori străini, semn că Republica Moldova continuă să atragă capital și know-how internațional, chiar și într-un climat regional instabil.

„Am crescut de opt ori capacitatea instalată a regenerabilelor în ultimii patru ani, iar în februarie 2025 am depășit 646 MW. Noile proiecte vor produce energie pentru consumul intern și vor contribui direct la dezvoltarea economică”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

După validarea ofertelor și desemnarea investitorilor eligibili, urmează deschiderea ofertelor tehnice pentru construcția a 105 MW de energie eoliană și 60 MW de energie fotovoltaică, lansată în vara anului trecut.

Această licitație se înscrie în angajamentul Republicii Moldova de a asigura cel puțin 30% din consumul intern de energie electrică din surse regenerabile până în 2030. Producătorii vor beneficia de contracte de achiziție garantate pentru 15 ani, încheiate cu Furnizorul Central de Energie Electrică.