VIDEO Calea parcursă de Ungaria în procesul de integrare europeană şi creşterea economică înregistrată după 2004

La 31 martie 1994, Ungaria a cerut să adere la Uniunea Europeană, iar negocierile au început patru ani mai târziu. Statul a organizat și un referendum privind aderarea, la 12 aprilie 2003. După un proces complex de reforme care au urmat căderii regimului comunist, oficial, Ungaria a devenit stat membru al UE în 2004.

Între 2004 și 2022, țara a primit fonduri de peste 83 de miliarde de euro, de patru ori mai mari decât a plătit în bugetul comun. Fără aderarea la UE, PIB-ul Ungariei ar fi fost cu 20% mai mic, susțin experții economici.

În cifre, PIB-ul Ungariei în 2004 era de aproximativ 74 de miliarde de euro, iar în 2022 a crescut la 196 miliarde de euro. A crescut în același timp și salariul mediu, de la 450 de euro în 2004, la 1.200 de euro în 2022. La capitolul investiții străine directe (ISD), Ungaria s-a dezvoltat mult. Până la aderare, investițiile în economia națională erau de doar 45 miliarde de euro. În 2022 cifra investițiilor a ajuns să fie de 105 miliarde de euro.

Ungaria a fost al treilea stat, după Malta şi Slovenia, care a spus „DA” Europei. Deşi rezultatele referendumului din Ungaria, din 12 aprilie 2003, au confirmat că majoritatea maghiarilor doresc aderarea la UE, prezenţa la vot a fost foarte scăzută. 38% din electorat a participat la referendum, rezultatul votului find declarat pozitiv. Prin lege, un mimim de 1/4 din electorat trebuie să se prezinte la vot, pentru ca referendumul să fie valid.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#calea spre integrare #beneficii economice #Ungaria #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Forța Fermierilor a anunțat că agricultori din mai multe raioane ale Republicii Moldova, după două zile de proteste la nivel local, se simt ignorați de autorități. Aceștia se declară dezamăgiți că președinta Maia Sandu nu a răspuns solicitărilor lor și că nu a existat niciun anunț referitor la retrimiterea legii secetei în Parlament, lege despre care fermierii susțin că a fost adoptată în grabă, fără consultări.

Ca răspuns, fermierii au decis să își continue protestele și au planificat o manifestație în fața Președinției pe 19 septembrie, la ora 12:00. Un grup de reprezentanți ai agricultorilor va încerca să discute direct cu președinta țării, solicitând modificarea legii secetei conform propunerilor Asociației Forța Fermierilor. Între timp, tehnica agricolă rămâne amplasată pe marginea drumurilor, iar alte raioane urmează să se alăture protestelor în zilele următoare.

Fermierii cer ca legea să fie returnată în Parlament pentru a fi modificată de urgență, astfel încât să reflecte cerințele și nevoile agricultorilor afectați de secetă.

Legea votată vineri de Parlament prevede suspendarea pe șase luni a datoriilor agricole. Conform reprezentanților fermierilor, doar 20% dintre agricultori vor beneficia de această măsură, iar după expirarea termenului de suspendare, mulți dintre aceștia riscă să intre în insolvență din lipsa resurselor financiare pentru a-și plăti datoriile.