VIDEO Campania „Moldova Alege Europa”, la Drochia. Ce cred locuitorii din nordul ţării despre UE

O țară cu locuri de muncă bine plătite, cu școli și universități bine dotate, cu spitale moderne și bătrâneți fără griji. Așa văd moldovenii din Drochia viitorul Republicii Moldova, așteptând ziua istorică când țara noastră va adera la marea familie europeană. Oamenii spun că încă nu și-au pierdut speranța să vadă cum această țară mică, necăjită zeci de ani la rând, face pasul cel mare.

„Nu ar fi rău dacă am reuși să ajungem în Uniunea Europeană cât mai curând. Sunt și temeri, dar speranțe mai multe”, a spus o locuitoare din Drochia.

„Cred că gândirea din Uniunea Sovietică nu a dispărut la noi. Cunosc vecini, cred că privesc prea multe posture TV din Rusia, și acolo propaganda vorbește despre renașterea Uniunii Sovietice. Eu nu sunt de acord cu asta. Am trecut deja această etapă, trebuie să mergem înainte”, a adăugat un alt bărbat.

Oamenii au așteptări mari de la Uniunea Europeană, dar și de la conducerea țării noastre.

„În primul rând trebuie de oprit corupția, de majorat salariile la oameni, de creat infrastructură adecvată, de dezvoltat țara. Lumea care să vină în țară să aibă la ce”, a spus un bărbat.

„Să știm că nu doar părinții, dar și copiii vor avea o educație bună în present și viitor, un loc de muncă bun și o pensie bună. Aici este foarte bine, țara este superbă și trebuie să o păstrăm”, a mai adăugat o femeie.

Vox-ul, realizat în orașul Drochia, face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care mergem în orașele din țară și discutăm cu cetățenii despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

#Drochia #vox #aderare #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibr. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari. Astfel, importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză, constată economistul Iurie Rija într-o analiză privind perspectivele comerciale dintre cele două țări.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari. În 2025, comerțul exterior al Chinei a atins 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent și a depășit ritmul de creștere a exporturilor. În același timp, excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%.

Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni. Principalele obstacole sunt accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete. Documentul deschide noi perspective pentru pomicultorii moldoveni, însă, înaintea primelor livrări, exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață.

În paralel, protocolul cu privire la exportul mierii se află încă în proces de finalizare. În februarie 2025 a fost semnat și un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești. Potrivit analizei, China aplică o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import. În cazul vinului îmbuteliat, povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală, conform calculelor prezentate de economist.

În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%. Această diferență pune vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez.

O altă problemă este transportul. Pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului. În cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, deoarece este necesară menținerea unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător. Vinurile necesită, la rândul lor, condiții corespun