Scurgere de informații la Credit Suisse: Averile secrete ale miliardarilor acuzaţi de crime şi politicieni corupți

O scurgere de informaţii „masivă” din interiorul uneia din cele mai mari bănci private din lume, Credit Suisse, a dezvăluit averile uriaşe ascunse în conturile bancare de către diverşi clienţi ai băncii acuzaţi de tortură, asasinate, trafic de persoane şi droguri, corupţie şi felul în care banii proveniţi din astfel de infracţiuni erau spălaţi, informează The Guardian şi The New York Times.

Scurgerea de informaţii a fost făcută publică de către un „avertizor de integritate” (whistleblower) anonim, care a furnizat datele publicaţiei germane Süddeutsche Zeitung, pentru a demasca acţiunile „imorale” din spatele secretului bancar. Ziarul german a împărtăşit mai departe aceste informaţii cu 46 de organizaţii de presă din întreaga lume.

Informaţiile se referă la conturile a peste 30.000 de clienţi din întreaga lume ai băncii elveţiene, demască o serie de clienţi bancari cu depozite care însumează peste 100 de miliarde de franci elveţieni şi arată felul în care au eşuat misiunile de audit bancare ale băncii, în ciuda angajamentelor referitoare la renunţarea la clienţi „dubioşi”, precum şi la utilizarea de fonduri provenite din acţiuni ilicite.

Printre clienţii băncii elveţiene: politicieni corupţi, traficanţi de persoane, miliardari care ordonă asasinate şi un cardinal de la Vatican

Aceşti clienţi includ un traficant de persoane din Filipine, un şef al bursei de valori din Hong Kong condamnat pentru mită, un miliardar care a ordonat asasinarea iubitei, directori care au devalizat compania petrolieră de stat din Venezuela, politicieni corupţi din Egipt sau Ucraina.

Scurgerea de infomaţii mai dezvăluie cum un cont bancar al Vaticanului a fost folosit pentru cheltuirea a 350 de milioane de euro într-o investiţie presupus frauduloasă pe piaţa imobiliară din Londra, care face obiectul unui proces penal în curs în care este implicat şi un cardinal al Vaticanului.

Conform New York Times, printe clienţii care au conturi de milioane de dolari la această bancă se numără regele Abdullah al II-lea al Iordaniei, doi fii ai fostului preşedinte egiptean Hosni Mubarak, sau fii ai şefului serviciilor secrete pakistaneze.

The Guardian mai notează că majoritatea clienţilor vizaţi de aceste dezvăluiri provin din ţări precum Egipt, Venezuela, Ucraina sau Thailanda, ţări unde elita politică şi financiară obişnuieşte să-şi ascundă averile în conturi offshore.

Instituţiile financiare elveţiene au active de aproape 7,5 trilioane de euro. Jumătate aparţin clienţilor străini

„Credit Suisse respinge ferm acuzaţiile şi presupunerile referitoare la practicile sale comerciale”, a reacţionat banca elveţiană într-un comunicat de presă, care a precizat că informaţiile publicate de jurnalişti se bazează pe „informaţii selective scoase din context, care duc la interpretări tendenţioase referitoare la modul de business al băncii”.

De asemenea, banca arată că unele cazuri fac referire la perioade înc are regulile şi practicile bancare erau diferite faţă de cele din prezent.

New York Times arată că datele sunt despre conturi deschise în anii 1940 până în 2010, fără a viza operaţiuni curente ale băncii.

Cu toate acestea, efectele acestui scandal ar putea provoca o criză a sistemului bancar elveţian, renumit pentru secretomania datelor referitoare la conturile bancare ale clienţilor.

Instituţiile financiare elveţiene au active de circa 7,9 trilioane de franci elveţieni (în jur de 7,5 trilioane de euro). Aproape jumătate din aceste active aparţin clienţilor străini.

#scurgere de informatii #averi #Credit Suisse #clienti #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rene Benko este omul care a stat în spatele Signal Holding, una dintre cele mai mari companii private din Austria care a activat în domeniul imobiliar şi care a fost cap de afiş în ceea ce avea să devină cel mai grav caz de faliment al unei companii imobiliare de la criza din 2008 şi până în prezent, notează businessmagazin.ro.

Drumul lui Benko către vârf n-a fost unul uşor. Magnatul cu o avere cândva estimată la aproape şase miliarde de dolari, a abandonat liceul la doar 17 ani şi a fost condamnat pentru dare de mită în 2012.

Atunci, Benko a cooperat cu Ivo Sander, fost prim-ministru croat pentru a-l convinge pe controversatul politician italian Silvio Berlusconi să scape Signal Holding de taxele pe care compania trebuia să le plătească pentru proiectele sale din Milano, scrie Wall Street Journal.

Benko, în vârstă de 46 de ani, a fost crescut într-o familie modestă din Innsbruck, un oraş austriac pitoresc situat în Alpi. După abandonarea liceului fostul magnat imobiliar s-a ocupat de transformarea mansardelor unor clădiri rezidenţiale în apartamente de lux, convingându-i pe rezidenţii reticenţi de la etajele inferioare să accepte planurile sale, oferindu-se să instaleze lifturi pe cheltuiala sa. În final, businessul său a devenit avantajos pentru tot cei implicaţi.

Pentru face pasul către imobiliare şi a deschide un business în toată regula austriacul a avut nevoie de bani serioşi. El a rezolvat problema finanţării după ce a convins un moştenitor al unei benzinării să vină cu cash pentru ideile sale de business. Odată ce problema banilor a fost rezolvată, Benko a dat undă verde proiectelor sale, iar imperiul său de business începea să capete contur la începutul anilor 2000. Două decenii mai târziu, mai exact în 2019, Signa Holding,se putea lăuda că deţine clădirea Chrysler din New York, una dintre cele mai emblematice asseturi imobiliare din lume.

Valoarea proprietăţilor raportate de principalele sale două companii imobiliare – Signa Prime şi Signa Holding – a crescut la 3,6 miliarde de euro în 2014, a depăşit 10 miliarde de euro în 2017 şi a sărit de 18 miliarde de euro până în 2020 – o creştere extraordinară într-un sector cu evoluţie lentă precum cel imobiliar.

Cu toate acestea, în ciuda succesului şi a rezultatelor raportate, Benko s-a lovit de o problemă care în doar doi ani a ajuns să-i scufunde imperiul: profitabilitatea companiei arăta fantastic, însă doar pe hârtie. În realitate, compania încasa pierdere după pierdere, creditorii şi investitorii băteau la uşa lui Benko după banii împrumutaţi, iar Signal Holding începea să se prăbuşească încet.

Între 2017 şi 2021, companiile lui Rene Banko raportau un profit de 3,4 miliarde de euro. Signa Holding a majorat din pix cifrele privind profitul, pentru că în caz contrar ar fi fost forţată să recunoască că se confruntă cu pierderi semnificative.

Tot în aceeaşi perioadă, Signa a făcut autorităţile austriece să ridice din sprâncene după ce a plătit dividende de 1,9 miliarde de euro, în ciuda faptului că încasase doar 1,6 miliarde de euro venituri din chiriile generate de clădirile sale, o situaţie cel puţin neobişnuită pentru un jucător imobiliar de mare anvergură.

Până în 2023, compania a fost forţată să renunţe la mai mult proiecte imobiliare, să lichideze o serie de business-uri mai mici şi să facă paşi în spate în timp ce continua să se confrunte cu scandaluri pe bandă rulantă şi să „sângereze” cash.

Lovitura finală pentru Signa Holding şi Rene Benko a venit în noiembrie 2023 când compania n-a reuşit să plătească o obligaţiune de 200 de milioane de dolari. Eşecul a declanşat o serie de falimente în lanţ care au culminat cu prăbuşirea totală a imperiului imobiliar construit de omul de afaceri austriac pe parcursul ultimilor 20 de ani.

După faliment, austriacul a ieşit din rândurile miliardarilor şi a dispărut în anonimitate. De numele lui Benko, care cândva făcea parte din clasamentul Forbes ai celor mai bogaţi oameni de pe planetă, nu se mai leagă decât un grafic al averii realizat de celebra publicaţie şi un faliment ale cărui repercusiuni asupra lumii imobiliarelor nu sunt cunoscute nici astăzi în totalitate.